Vrem anticipate, dar în stabilitate!

Vrem anticipate, dar în stabilitate!

Eu, personal, ca senator liberal, susțin alegerile anticipate. PNL în integralitate susține alegerile anticipate. Klaus Iohannis, personal, susține alegerile anticipate. În plus, față de toți ceilalți care doar flutură “anticipatele”, și eu, și PNL, și Klaus Iohannis, noi toți știm când și cum se pot organiza alegerile anticipate, cu respectarea Constituției și fără ca România să se prăbușească în cea mai mare criză politică din ultimii 30 de ani.

Toată lumea de la lideri politici la cetățeni cer PNL-ului si lui Klaus Iohannis declanșarea alegerilor anticipate, adică respingerea în Parlament a două propuneri de prim-ministru, pentru ca Parlamentul să fie dizolvat si să se organizeze alegeri anticipate.

Publicul aplaudă, iar cetățenii așteaptă nerăbdători să se întâmple “miracolul” anticipatelor, convinși fiind că cei care strigă “anticipate”, cunosc și pot să ducă țara la anticipate.

Da, așa e, și PNL consideră că este o necesitate si o obligație morală și legitimă să facem tot ceea ce este politic si constituțional posibil pentru a trimite acasă majoritatea toxică PSDistă, din actualul Parlament care a măcelărit Legile Justiției si Codurile Penale în favoarea infractorilor si a devalizat bugetul țării fără a construi nimic din ceea ce au promis românilor.

Este însă la fel de moral si de urgent ca guvernul Dăncilă demis joi prin moțiune de cenzură, să părăsească cât mai repede Palatul Victoria și să nu mai aibă acces la butoanele guvernării si la banii românilor.
Potrivit Constituției, guvernul demis rămâne în funcție și asigură interimatul până la depunerea jurământului de către noul guvern.

Ceea ce ne propun unii lideri cerând anticipate chiar și săptămâna viitoare este de fapt, prelungirea agoniei politice până când s-ar organiza alegerile anticipate, adică până în martie -aprilie 2020, continuarea furtului național orchestrat de PSD și rămânerea la Palatul Victoria a guvernului de incompetenți in frunte cu Dăncilă. În numele cărei moralități politice putem să sacrificăm România în acest hal?

Guvernul Psd&Dăncilă a căzut datorită motiunii de cenzură puternic susținute parlamentar de PNL si de USR. PNL a fost catalizatorul negocierilor politice pentru obtinerea celor 238 de voturi favorabile moțiunii. Și împreună, am reușit. Acum România are nevoie de stabilitate. Și eu cred, că tot împreună putem si avem obligatia morală să o asigurăm.

Nimic nu îi împiedică pe colegii noștri din USR să rămână alături de PNL și în efortul temerar dar responsabil, de a asigura stabilitatea economică si politică a țării. Dinamismul si tinerețea lor ar ajuta fără îndoială în noul guvern care îl va înlocui pe cel demis. Iar pe durata guvernării ce va urma, tot împreună cu colegii USR putem continua munca si negocierile politice necesare declanșarii alegerilor anticipate, fără ca țara să fie în haos.

În privința colegilor din PLUS, salut apelul liderului Dacian Cioloș pentru organizarea alegerilor anticipate astfel încât si formațiunea sa politică PLUS să aibă șansa de a fi legitimată si validată prin votul românilor în viitorul Parlament. Am pierdut din păcate, 3 ani atât noi, cei din PNL, cât si fostul prim ministru tehnocrat, pentru a se convinge si a se hotărî că participarea la alegeri este singura șansă legitimă si morală pentru un politician si pentru un partid să ajungă la guvernare si sa schimbe în bine România. Dacă toți am fi înțeles acest lucru încă din 2016, azi nu mai ceream “anticipate” ci inauguram o autostradă în Moldova!

Dar timpul românilor si al României este cel prezent! Iar prezentul cere și moralitate publică, dar mai ales responsabilitate! România are nevoie de stabilitate, iar stabilitatea în prezent se poate asigura doar prin învestirea cât mai rapidă a unui guvern. Stabilitatea României înseamnă “instalarea rapidă a unui guvern PNL sau în jurul PNL” și un Klaus Iohannis – reales Președinte al României în 24 noiembrie anul acesta.

Cunoașterea pârghiilor constituționale pentru declanșarea alegerilor anticipate este mai mult decât necesară pentru a nu înșela așteptările românilor dar si pentru a salva bunele intenții ale susținătorilor anticipatelor din orice partid.

Pentru ca fiecare român să înțeleagă ce se poate si ce nu se poate realiza si mai ales, când si cum si cu cine se poate realiza, pentru a fi clar ce înseamnă stabilitatea României, vă invit să-l ascultați pe Președintele României Klaus Iohannis în acest elocvent discurs de drept constituțional. ) Sunt sigură că îl veți înțelege, un profesor rămâne profesor chiar și sub haina de Președinte.

Cu responsabilitate se construiește #RomâniaNormală.

 

O Românie Normală este aceea în care Justiția nu este folosită în bătălii politice, dar și aceea în care magistrații nu se amestecă în luptele și în jocurile politice

O Românie Normală este aceea în care Justiția nu este folosită în bătălii politice, dar și aceea în care magistrații nu se amestecă în luptele și în jocurile politice

De aceste principii și mai ales de cel al separației puterilor în stat, par să fi uitat zilele acestea, atât Dana Gîrbovan, judecator – candidat al PSD la funcția de ministru al justiției, cât și unii judecători din cadrul Secției pentru judecători a CSM care au criticat azi, într-un comunicat de presă refuzul Președintelui României, adica un act politic, legitim si constituțional, de a respinge în integralitate, remanierea guvernamentală propusă de primul- ministru Viorica Dăncilă.

În spiritul “echilibrului și prudenței” cerute de conducerea CSM azi în comunicatul de presă, dar cu respectarea clară a principiului separației puterilor în stat, exprim acest punct de vedere ca Senator PNL – membru al Comisiei Juridice a Senatului, pentru a clarifica câteva aspecte:

  1. La data la care Dana Gîrbovan a avut discuții cu conducerea PSD si a acceptat să fie propusă pentru funcția de ministru al justitiei (23 august 2019), era judecător în funcție, fără demisie depusă. Chiar și în 25 august, când și-a publicat viziunea ministerială în 12 puncte, Dana Gîrbovan era tot judecător. Abia la 26 august, ora 09.00, potrivit declarațiilor sale, judecatoarea – candidat PSD și-a înregistrat demisia din magistratură la Secția pentru judecători a CSM.

Iar judecătoarea Dana Gîrbovan nu este la prima negociere politică pentru mandatul de ministru al justiției, în anul 2017, aceasta având discuții similare si cu un alt premier PSD, dar nefiind preferată politic si propusă atunci. 

  1. Orice argumente s-ar invoca chiar de catre judecatorul – candidat politic PSD, nu putem ignora că: remanierea ori restructurarea guvernamentala este un proces eminamente politic, selectarea miniștrilor de către partidele politice se face prin negocieri politice, iar propunerea de candidat – ministru făcută de catre primul ministru, precum și numirea ministrului justiției prin decret de catre Președintele României sunt acte politice care nu au nicio legatură cu puterea judecătorească, cu independența justiției ori cu statutul de judecator ori de procuror.
  1. Din păcate, nu doar justiția a devenit “calul de bătaie” al politicienilor vizati de condamnări penale pentru corupție, dar și unii reprezentanți ai puterii judecătorești, magistrați de instanțe ori reprezentanți ai CSM, și-au permis declarații și comportamente care exced obligațiilor lor constituționale. 
  1. Într-o Românie Normala, judecatorii si procurorii în activitate NU acceptă să figureze pe listele partidelor politice si nu negociază funcții și demnităti POLITICE cu lideri politici care țin sub asalt de aproape trei ani, întregul sistem judiciar românesc, modificând Legile Justiției, Codul Penal si de Procedură Penală exclusiv în interesul propriu, pentru a scăpa de condamnările penale pentru corupție. 
  1. Într-o Românie Normala, judecatorii si procurorii nu desfăşoară si nici nu participă la activităţi cu caracter politic cum sunt negocierile politice în cadrul unei remanieri guvernamentale si nici nu critică deciziile politice constitutionale ale Președintelui României.
  1. Într-o Românie Normala, judecatorii si procurorii cu adevărat independenti nu ajung să fie votați peste noapte, precum OUG 13, de lideri si de birouri politice de partid pentru a ocupa functii de ministru ori de judecator constitutional pentru că aceasta este cea mai puternica lovitura pe care o dau justiției și magistraților români distrugându-le prestigiul și încrederea în ochii cetățenilor.
  1. În fine, într-o Românie Normală, niciun judecător sau procuror nu ar trebui să scrie si să susțină în comisiile parlamentare, amendamente la Legile Justiției, după dictarea troicii PSD-iste Iordache-Nicolicea-Șerban și nici să susțină soluții legislative criticate de adunările generale ale judecatorilor si procurorilor, de societatea civilă si de instituțiile si organismele europene – Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană.
  1. Funcția de ministru al justiției este o demnitate publică POLITICĂ care poate fi ocupată de un cetățean român, fie el si fost magistrat, dacă îndeplinește condițiile legale si este propus de partidul politic ori de majoritatea politică care formează Guvernul. Ministrul justitiei nu este un independent cu program propriu, el este subordonat ierarhic primului – ministru si deciziilor politice ale acestuia, este propus de premier si numit de Președinte cu respectarea Constituției. 
  1. Jocul de-a “demisia” al doamnei Gîrbovan, în conivență cu conducerea CSM, a compromis în ochii opiniei publice, minima credibilitate dobândită în activitatea de magistrat care o recomanda ca ministru al justiției, fie el si PSD-ist. La ora la care Președintele României anunța respingerea propunerilor de remaniere guvernamentală si implicit a propunerii pentru functia de ministru al justitiei, cetățeanul român Dana Gîrbovan era încă judecator în funcție, cu avizul Secției pentru judecatori, în sertarele conducerii CSM, fapt ce nu a permis eliberarea din funcția de magistrat – cerință obligatorie potrivit Constitutiei pentru a fi numita în funcția de ministru.
  1. Personal, consider că judecatoarea Dana Gîrbovan a permis folosirea în scop politic de catre PSD a statutului său de judecator independent și a  transformat candidatura sa pentru funcția de ministru al justitiei intr-un joc politic în care a angrenat din păcate, inclusiv CSM, fapt de natura să pună în pericol separatia puterilor in stat si indepedenta justitiei și așa lovite sub guvernarea Dragnea – Dăncilă. Dacă într-adevăr si-ar fi dorit să pună umărul ca ministru al justiției, la îndreptarea aberațiilor legislative adoptate de PSD în ultimii trei ani si corectarea disfunctiilor existente si enuntate in viziunea sa in 12 puncte, judecatoarea Dana Gîrbovan trebuia sa demisioneze definitiv din magistratura, fără a reveni asupra demisiei, si chiar după respingerea sa, să rămână alături de PSD, partidul care a propus-o pentru a cere votul Parlamentului în procedura restructurării Guvernului.

 În politică, lucrurile se îndreaptă implicându-te cu respectarea Constitutiei, fie în legislativ, fie în executiv; în justitie, lucrurile se îndreaptă rămânând un judecator independent si profesionist care poate accede la orice functie a înaltei magistraturi pe baza competențelor sale si nu prin negocieri politice.

  1. Nu există niciun ministru independent cât timp procesul de numire este unul politic conform Constitutiei, dar judecatorii au obligatia constitutionala de a fi si de a lupta să rămână independenti cât timp poartă pe umerii lor roba de magistrat. Nu exclud posibilitatea de a avea ministri care să provină din rândul judecatorilor si procurorilor, dar acestia trebuie să decidă din timp, nu peste noapte, transparent si public când își asumă să ocupe funcții politice, numite ori alese, să aibă angajamente politice pentru programe politice in domeniul justitiei si să renunțe definitiv la magistratură cu tot ceea ce implică acest statut (privilegii, pensie specială, independență). 

           Într-o Românie Normală, un judecator în robă nu stă în jilțul politic ministerial, pentru că Justiția se înfăptuiește de către judecători în sala de judecată și nu de un ministru al justiției, fie el și fost judecător, la Ministerul Justiției.

Comunicat de presă privind selecția procurorilor europeni pentru Parchetul European derulată în mod neconstituţional de către Ministrul Justiţiei.

Comunicat de presă privind selecția procurorilor europeni pentru Parchetul European derulată în mod neconstituţional de către Ministrul Justiţiei.

Dragnea a cerut, Toader a executat: MINISTRUL JUSTIȚIEI va exercita controlul politic asupra marilor dosare de corupție și va alege procurorii de caz care vor investiga infracțiunile contra intereselor financiare ale uniunii europene cu prejudicii de cel puțin 10 milioane de euro

Cu sprijinul Guvernului PSD-Dragnea-Dăncilă, ministrul justiției a pregătit sistemului judiciar o nouă lovitură de grație:Tudorel Toader va alege după recomandările de partid, procurorii de caz în marile dosare penale privind fraudele cu fonduri europene. PrinOrdonanța de Urgență nr. 8/2019 pentru organizarea selecției candidaților la funcția de procuror european și de procuror european delegat,ministrul justiției și-a reglementat în mod neconstituțional, prerogativa absolută și discreționară de a selecta procurorii naționali care vor exercita atribuțiile de procurori europeni delegați ai Parchetului European. Potrivit Regulamentului Parchetului European (EPPO), în fiecare stat membru vor exista doi sau mai mulți procurori europeni delegați care vor investiga, vor efectua acte de urmărire penală, vor avea dreptul de a emite sau de a solicita mandate de arestare europene în domeniul de competență al EPPO și vor trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 și pe complicii acestora.

Practic, ministrul justiției,numit politic și susținut în funcție de liderul PSD Liviu Dragnea, el însuși cercetat de DNA pentru o fraudă cu fonduri europene în Dosarul ‘’Tel Drum’’,va avea dreptul să aleagă procurorii români de caz, în urma unei proceduri de selecție derulate cu încălcarea Regulamentului EPPO 2017/1.939, din care nu face parte niciun procuror de rang înalt din cadrul Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și de Justiție.Potrivit art. 3 alin. (2) din OUG nr.8/2019, “Candidaţii la funcţia de procuror european delegat în România sunt desemnaţi de ministrul justiţieicare comunică ulterior, Procurorului-şef european, numele candidaților selectați în vederea numirii lor de către Colegiul Parchetului European, în condiţiile art. 17 din Regulamentul EPPO.

Mai mult, prin desemnarea Ministerului Justiției ca ‘’autoritate relevantă’’în raporturile cu Parchetul European, Tudorel Toader se va amesteca și în modul în care procurorii români cu atribuții de procurori europeni delegați își vor exercita competențele funcționale și teritoriale în dosarele privind infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene. Ministrul Justiției încalcă astfel, atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Secției pentru procurori, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ambele republicate, cu modificările şi completările ulterioare. În prezent, Secția de procurori a CSMeste cea care decide cu privire la promovarea procurorilor și aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete.

În forma adoptată de Guvern, Ordonanța de urgență nr. 8/2019 va afecta și competența materială a Direcției Naționale Anticorupție, singura care investighează infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene conform Legii nr. 255/2013 (inclusiv infracțiunile care privesc fraudarea fondurilor UE – fals și uz de fals, schimbarea destinației fondurilor UE și acordarea ilegală de finanțări cu fonduri UE). OUG nr. 8/2019 prevede posibilitatea de a desemna procurori europeni delegați din rândul procurorilor cu grad profesional cel puţin de parchet de pe lângă tribunal, dar aceștia nu pot investiga fraudele cu fonduri UE, ci doar dosarele penale privind fraudele intracomunitare în domeniul TVA reglementate prin Directiva (EU) 2017/1371privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.Modificarea competenței materiale a DNA nu poate fi făcută indirect, printr-o ordonanță de urgență privitoare la selecția unor procurori europeni, după cum nici promovarea unui procuror în structura DNA nu poate avea loc printr-o modalitate sui generis introdusă prin OUG 8, ca urmare a desemnării lui ca procuror european delegat.

Procedura de selecție a procurorilor europeni prevăzută de OUG 8/2019 demarează joi, 14 martie, când, potrivit Anunțului publicat pe site-ul Ministerului Justiției, este ultima zi pentru depunerea dosarelor de candidatură. Interviul candidaților este programat pentru perioada 18 – 22 martie la sediul Ministerului Justiției, unde ‘’comisia Toader – Savonea’’ va decide după bunul plac, cine vor fi procurorii europeni care vor trimite în judecată pe autorii fraudelor cu fonduri UE de peste 10 milioane de Euro.Cei doi specialiști în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, membri ai comisiei de selecțiedesemnați de către ministrul justiției, nu sunt cunoscuți public.

OUG nr.8/2019 se află încă în procedură parlamentară de adoptare, dar este întârziată în mod deliberat de către parlamentarii coaliției PSD-ALDE pentru a permite selecția discreționară și neconstituțională a procurorilor europeni. Senatorii Partidului Național Liberal din cadrul Comisiei Juridice a Senatului au semnalat public neregulile constituționale și de încălcare a Regulamentului Parchetului European încă de la adoptarea OUG 8 și au depus amendamente pentru corectarea soluțiilor legislative.

Solicit public, Primului Ministru Viorica Dăncilă să stopeze procedura de selecție a procurorilor europeni derulată de ministrul justiției și fie să abroge O.U.G. nr. 8/2019,fie să adopte o nouă ordonanță de urgență care să stabilească o procedură de selecție conformă cu Constituția României, legile în vigoare și cu Regulamentul Parchetului European, și o comisie de selecție din care să facă parte și procurori de rang înalt din cadrul Secției pentru procurori a CSM sau din Parchetul General, pentru a garanta un statut independent din punct de vedere funcțional și legal, viitorilor procurori europeni și procurori europeni delegați.

 

Iulia SCÂNTEI, 

Comisia Juridică a Senatului – Senator PNL

COMUNICAT DE PRESĂ : Ministrul Justiției “patronează” o selecție națională pentru procurorii europeni în baza O.U.G. nr.8/2019 cu încălcarea Regulamentului UE nr.2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO)

COMUNICAT DE PRESĂ : Ministrul Justiției “patronează” o selecție națională pentru procurorii europeni în baza O.U.G. nr.8/2019 cu încălcarea Regulamentului UE nr.2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO)

În ziua în care Guvernul a adoptat neconstituționala Ordonanță de Urgentă nr. 7/2019 care i-a scos în stradă, din nou pe români, iar pe treptele instantelor – pe judecători si procurori, în aceeași zi, la propunerea aceluiași ministru al justiției T. Toader, Guvernul a adoptat și O.U.G. nr. 8/2019 pentru organizarea selecției candidaților la funcția de procuror european și de procuror european delegat, dar cu încălcarea chiar a prevederilor Regulamentului UE 2017/1939. Read More

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Joi, 31 ianuarie, Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, fondatorul Platformei „Demnitate și Adevăr”, lider al blocului ACUM și al opoziției pro-europene din Republica Moldova, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași, colegii mei liberali, consilieri locali ai PNL Iasi susținând prin votul lor hotărârea Consiliului Local Iași. Read More