Vrem anticipate, dar în stabilitate!

Vrem anticipate, dar în stabilitate!

Eu, personal, ca senator liberal, susțin alegerile anticipate. PNL în integralitate susține alegerile anticipate. Klaus Iohannis, personal, susține alegerile anticipate. În plus, față de toți ceilalți care doar flutură “anticipatele”, și eu, și PNL, și Klaus Iohannis, noi toți știm când și cum se pot organiza alegerile anticipate, cu respectarea Constituției și fără ca România să se prăbușească în cea mai mare criză politică din ultimii 30 de ani.

Toată lumea de la lideri politici la cetățeni cer PNL-ului si lui Klaus Iohannis declanșarea alegerilor anticipate, adică respingerea în Parlament a două propuneri de prim-ministru, pentru ca Parlamentul să fie dizolvat si să se organizeze alegeri anticipate.

Publicul aplaudă, iar cetățenii așteaptă nerăbdători să se întâmple “miracolul” anticipatelor, convinși fiind că cei care strigă “anticipate”, cunosc și pot să ducă țara la anticipate.

Da, așa e, și PNL consideră că este o necesitate si o obligație morală și legitimă să facem tot ceea ce este politic si constituțional posibil pentru a trimite acasă majoritatea toxică PSDistă, din actualul Parlament care a măcelărit Legile Justiției si Codurile Penale în favoarea infractorilor si a devalizat bugetul țării fără a construi nimic din ceea ce au promis românilor.

Este însă la fel de moral si de urgent ca guvernul Dăncilă demis joi prin moțiune de cenzură, să părăsească cât mai repede Palatul Victoria și să nu mai aibă acces la butoanele guvernării si la banii românilor.
Potrivit Constituției, guvernul demis rămâne în funcție și asigură interimatul până la depunerea jurământului de către noul guvern.

Ceea ce ne propun unii lideri cerând anticipate chiar și săptămâna viitoare este de fapt, prelungirea agoniei politice până când s-ar organiza alegerile anticipate, adică până în martie -aprilie 2020, continuarea furtului național orchestrat de PSD și rămânerea la Palatul Victoria a guvernului de incompetenți in frunte cu Dăncilă. În numele cărei moralități politice putem să sacrificăm România în acest hal?

Guvernul Psd&Dăncilă a căzut datorită motiunii de cenzură puternic susținute parlamentar de PNL si de USR. PNL a fost catalizatorul negocierilor politice pentru obtinerea celor 238 de voturi favorabile moțiunii. Și împreună, am reușit. Acum România are nevoie de stabilitate. Și eu cred, că tot împreună putem si avem obligatia morală să o asigurăm.

Nimic nu îi împiedică pe colegii noștri din USR să rămână alături de PNL și în efortul temerar dar responsabil, de a asigura stabilitatea economică si politică a țării. Dinamismul si tinerețea lor ar ajuta fără îndoială în noul guvern care îl va înlocui pe cel demis. Iar pe durata guvernării ce va urma, tot împreună cu colegii USR putem continua munca si negocierile politice necesare declanșarii alegerilor anticipate, fără ca țara să fie în haos.

În privința colegilor din PLUS, salut apelul liderului Dacian Cioloș pentru organizarea alegerilor anticipate astfel încât si formațiunea sa politică PLUS să aibă șansa de a fi legitimată si validată prin votul românilor în viitorul Parlament. Am pierdut din păcate, 3 ani atât noi, cei din PNL, cât si fostul prim ministru tehnocrat, pentru a se convinge si a se hotărî că participarea la alegeri este singura șansă legitimă si morală pentru un politician si pentru un partid să ajungă la guvernare si sa schimbe în bine România. Dacă toți am fi înțeles acest lucru încă din 2016, azi nu mai ceream “anticipate” ci inauguram o autostradă în Moldova!

Dar timpul românilor si al României este cel prezent! Iar prezentul cere și moralitate publică, dar mai ales responsabilitate! România are nevoie de stabilitate, iar stabilitatea în prezent se poate asigura doar prin învestirea cât mai rapidă a unui guvern. Stabilitatea României înseamnă “instalarea rapidă a unui guvern PNL sau în jurul PNL” și un Klaus Iohannis – reales Președinte al României în 24 noiembrie anul acesta.

Cunoașterea pârghiilor constituționale pentru declanșarea alegerilor anticipate este mai mult decât necesară pentru a nu înșela așteptările românilor dar si pentru a salva bunele intenții ale susținătorilor anticipatelor din orice partid.

Pentru ca fiecare român să înțeleagă ce se poate si ce nu se poate realiza si mai ales, când si cum si cu cine se poate realiza, pentru a fi clar ce înseamnă stabilitatea României, vă invit să-l ascultați pe Președintele României Klaus Iohannis în acest elocvent discurs de drept constituțional. ) Sunt sigură că îl veți înțelege, un profesor rămâne profesor chiar și sub haina de Președinte.

Cu responsabilitate se construiește #RomâniaNormală.

 

19 februarie – “MARȚEA NEAGRĂ” a JUSTIȚIEI în România!

19 februarie – “MARȚEA NEAGRĂ” a JUSTIȚIEI în România!

Guvernul a recidivat! În marțea neagră din 31 ianuarie 2017, Guvernul PSDragnea -Grindeanu a adoptat controversata Ordonanță de Urgență nr. 13, prin care a adus modificări Codurilor penale, sub semnatura ministrului justitiei de atunci, Florin Iordache. După doi ani de proteste civice în țară și străinătate, după doi ani de avertismente, recomandări și rapoarte ale forurilor europene și ale aliaților, azi, marți, 19 februarie, Guvernul PSDragnea-Dăncilă a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență mult mai nocivă, sub semnatura ministrului justitiei Tudorel Toader. Read More

Este PNL un partid cu adevărat “național” dar și “european”?

Este PNL un partid cu adevărat “național” dar și “european”?

Au rămas mai puțin de 100 de zile până la alegerile europarlamentare. În România, alegerile pentru viitorul Parlament European vor avea loc la 26 mai 2019 când românii sunt chemați să își aleagă parlamentarii europeni care vor influența major viitorul politic al Europei și al cetățenilor statelor membre.
România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Read More

PNL a atacat la Curtea Constituțională a României legea pentru modificarea și completarea legii de funcționare a SRR și SRTV

Partidul Național Liberal a formulat oficial o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, act normativ adoptat de Senat la sfârșitul lunii iunie. Pentru o serie întreagă de argumente constituționale și juridice, PNL solicită CCR să declare, în integralitate, neconstituțională această lege care, în opinia PNL, va compromite iremediabil statutul, organizarea și funcționarea celor două servicii publice autonome de interes național, reglementate și de legea fundamentală a României.

PNL a arătat, în sesizarea adresată CCR, că Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă (L263/2016) în şedinţa din data de 20 iunie 2017, dar cu un conținut substanțial modificat faţă de forma dezbătută şi adoptată de prima cameră sesizată (Camera Deputaților) încălcând astfel principiul bicameralismuluipe fond, propunerea legislativă astfel cum a fost adoptată, încalcă principii şi drepturi constituționale şi nu clarifică statutul juridic al SRR şi SRTv ca urmare a schimbării modalității de finanțare introduse prin Legea nr. 1 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Totodată, PNL a arătat în sesizarea către CCR că Guvernul României a transmis Senatului, în luna martie a acestui an, punctul său de vedere negativ cu privire la propunerea legislativă criticată, iar  Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului a emis, de asemenea, un aviz negativ încă din  data de 14.06.2016.

Astfel, PNL a sesizat CCR că legea în cauză încalcă drepturi fundamentale constituționale și permite ingerințe nepermise ale autorităților statului asupra dreptului de asociere, care nu respecta principiul consacrat al proporționalității în raport de rigoarea exigențelor indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi de Comisia de la Veneţia.

Actuala lege a SRR si SRTV reprezintă o sfidare și o încălcare a drepturilor cetățenilor români din străinătate, drepturi recunoscute acestora încă din anul 1994 de la adoptarea legii inițiale. PNL a subliniat în sesizarea adresată CCR că noua lege anulează practic obligația constituțională a statului român de a sprijini întărirea legăturilor cu românii din afara granițelor sub aspect identitar, etnic, cultural, lingvistic sau religios. Astfel, prin noua lege, s-a abrogat în integralitate norma (art.42) care prevedea finanțarea producerii și difuzării emisiunilor radiofonice și de televiziune adresate străinătății, blocând astfel activitatea Radio România Internaţional și TVR Internațional. În schimb, din fondurile alocate celor două societăți de la bugetul de stat, vor fi finanțate și emisiunile în limbile minorităților naționale. Concomitent, noua lege exclude de la finanțare achiziția de licențe, producția şi difuzarea evenimentelor de importanță majoră cu caracter cultural, artistic şi sportiv, interne sau internaționale (de genul competițiilor sportive internaționale, concursuri și festivaluri naționale și internaționale), aducând astfel un prejudiciu semnificativ dreptului la informare al cetățenilor români.

 „Considerăm că legea de modificare a legii SRR și SRTV nu este doar neconstituțională, există un risc real ca acest act normativ, odată intrat în vigoare, să producă prejudicii iremediabile celor celor două servicii publice media autonome de interes național. Legea nu respectă principiul bicameralismului, iar numeroase prevederi încalcă drepturi fundamentale recunoscute cetățenilor români. Consider de o gravitate deosebită abrogarea unor norme legale care încalcă și restrâng drepturile românilor din afara granițelor țării în ceea ce privește susținerea legăturii lor cu țara. Existe numeroase exemple în UE și în lumea întreagă că astfel de exerciții legislative politicianiste, populiste, generate de ambiții personale și de un interes comun general al societății, au dus în timp, la compromiterea activității unor radiouri sau televiziuni publice. Mai mult, această lege va scoate de sub controlul parlamentar executivul SRR și al SRTV și îl va duce într-o zonă a arbitrariului și a influențelor politice. Considerăm că legea este neconstituțională în integralitate” a declarat senatoarea Iulia SCÂNTEI, Vicepreședinte al Senatului, care deține și calitatea de membru în Comisia pentru Cultură și Media din Senat.

PNL a avertizat încă din 2016 că acest act normativ este unul neconstituțional, o măsură oportunistă și politicianistă a PSD, menită să-și extindă și mai mult influența și controlul asupra radioului și televiziunii publice. Printre alte modificări, separarea funcțiilor de președinte-director general, PSD urmărește de fapt să scoată de sub controlul Parlamentului funcția executivă, punând-o în sarcina unui director general care va avea majoritatea atribuțiilor executive, derobat de orice răspundere față de Parlament, în timp ce Consiliul de Administrație va avea un rol pur decorativ. De asemenea, proiectul de lege a urmărit în 2017 schimbarea componenței consiliilor de administrație ale SRR și SRTV, astfel încât acestea să nu-și mai încheie mandatul la termen, ci mult mai devreme și să dispună de o majoritate confortabilă, conform algoritmului politic stabilit de alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.

Notă – în linkul alăturat sesisarea către CCR: http://s.go.ro/uk5fue1y

Sursă: Departamentul de Comunicare al PNL

“ROMÂNIA este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.”

ROMÂNIA este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(Constituția României, art. 1 alin. 1)

“În 1916, când Parlamentul îşi deschidea sesiunea, în condiții dramatice de război, aici, în sala Teatrului Național din Iași, în Mesajul adresat Parlamentului de atunci, Majestatea Sa, Regele Ferdinand I a susținut necesitatea și urgența de a apăra interesele neamului nostru și de a asigura unitatea României” am susținut în cadrul ceremoniei solemne dedicate aniversării Centenarului reformei constituționale din anul 1917, organizate azi, 20 iunie, la Iași, în sala Teatrului Național.

Între 1916 – 1918, Iașul nu a fost o capitală “a provizoratului istoric” în care s-a aflat națiunea română, Iașul a fost o reală capitală a renașterii și a speranței naționale, locul unde s-au afirmat mereu principii și valori naţionale, credinţa noastră, sentimentul solidarităţii şi unității, temelii ale existenței și continuităţii statale.

În sala Teatrului Naţional din Iasi, precum si în aula Universitãtii iesene, în vreme de război, au fost susţinute şi apărate de oamenii politici ai vremii, principiile fundamentale ale statului român: principiile constituţionale.

La aniversarea Centenarului Iasi, Oras al Marii Uniri, merită aici, la Iași, să reafirmăm pentru următorii 100 de ani, principiile fundamentale ale Statului Român: cele mentionate de art.1 alin.(1) din Constituția României adoptată în 1991 și revizuită în 2003: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”

Din 1866 și până în prezent, România și-a format și consolidat o identitate constituțională proprie formată din valori, principii, instituții și practici juridice asumate, respectate și trăite de generații.

În ultimele zile însă, în Parlamentul României s-a urmărit încălcarea lor, reducerea la simple enunțuri și negocierea lor pentru mize mici, care nu aparţin cetăţenilor români.

Îmi revine datoria, deopotrivă politică, ca vicepreședinte al Senatului, dar și juridică, și mai cu seamă datoria de cetățean român, sa cer tuturor parlamentarilor – cetăţeni români, indiferent de formațiunea politică căreia aparțin, să respecte principiile constituționale care ne-au asigurat până acum existența și continuitatea statală. Să refuze orice troc politic pe viitorul nostru, al românilor. Ca reprezentanți aleși ai poporului român, avem toți o obligație de loialitate constituțională și suntem primii chemați să respectăm principiul securității juridice.

PNL va redeveni un partid puternic dacă va exista o nouă “coaliție Mazar-Paşa”

Cum au reușit primii liberali români să fondeze la 24 mai 1875, Partidul Național Liberal, unicul partid istoric rămas pe scena politicii românești? Simplu și natural: erau conştienţi de necesitatea combaterii în comun a adversarilor politici, au abandonat interesele de grup şi rivalităţile dintre personalităţi pentru realizarea unor proiecte de țară precum dobândirea independenței și mai tarziu realizarea Marii Uniri.

Fondatorii Partidului Național Liberal au știut cum să își afirme liberalismul: identificându-se pe ei înșisi, cu interesele majore ale poporului român precum dobândirea suveranităţii depline a statului român, sub raport politic şi economic, precum şi desăvârşirea unităţii în spaţiul etnic.

Liberalismul românesc nu a aparut din nevoia de avea o ideologie sau o politică “de clasă”, ci ca principal curent de gândire şi acţiune al celei mai dinamice părţi a elitei româneşti. Ceea ce i-a unit întotdeauna pe liberali, iar azi îi dezbină pe membrii actualului PNL, a fost doctrina politică. Inspirată din principiile revoluţiei franceze, doctrina politică a liberalilor a fost dezvoltată pe tradiţiile naţional – culturale şi politice ale românilor. Pentru primii liberali români, fondatori ai PNL, naţionalismul a fost si a rămas trăsătura caracteristică a liberalismului lor.

Nu existența fracțiunilor și a diverselor curente liberale face un partid național și istoric precum PNL, să fie azi dezbinat și slab în opoziție, ci lipsa proiectelor politice derivate din principiile doctrinare originare.

În martie 1871, odată cu instalarea la putere a noului guvern conservator, liberalii de atunci erau aruncați  în opoziţie la fel ca azi. Roşii, fracţioniştii, adepţii lui M. Kogălniceanu şi partizanii lui Ion Ghica, erau cele patru grupări liberale distincte care își disputau supremația politică.

La 24 mai 1875, nu s-a fondat doar un partid liberal. Liderii liberali I. C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, G. Vernescu, A. G. Golescu, dar și disidentul conservator M. C. Epureanu, s-au întâlnit în casa din strada Enei, proprietate a maiorului englez, Lakeman, stabilit definitiv în România şi cunoscut sub numele de Mazar-Paşa, și-au făcut un legământ politic care avea sa dăinuiască până azi: alianţa parlamentară prin care puneau bazele Partidului Naţional Liberal.

Liberalismul ieșean? Fracţioniştii din jurul lui N. Ionescu au înființat o puternică organizaţie la Iaşi, afiliată la Partidul Naţional Liberal. Până la sfârșitul anului 1875, luau ființă structuri liberale nu numai în oraşele ci şi în statele României. Reuniţi sub aceeaşi conducere, liberalii de toate nuanţele întemeiau astfel cea mai puternică forţă politică a României.

De la înființare și până la căderea României sub comuniști, Partidul National Liberal a transpus mereu ideile sale doctrinare în programe concrete de guvernare pentru țară vizând dezvoltarea economică a ţării: încurajarea industriei naţionale, edificarea reţelei de căi ferate, înfiinţarea instituţiilor de credit şi a camerelor de comerţ, toate sunt proiecte liberale.

Azi, PNL are o deviză politică moștenită, dar au rămas puțini liberali care cunosc și respectă conținutul politic al doctrinei  enunțate de Ion C. Brătianu “Prin noi înşine!”, care susținea dezvoltarea economică a ţării prin forţele proprii.

Avem Partid Național Liberal de 142 ani! Căutăm doctrina liberală și lideri care să o respecte precum fondatorii!