19 februarie – “MARȚEA NEAGRĂ” a JUSTIȚIEI în România!

19 februarie – “MARȚEA NEAGRĂ” a JUSTIȚIEI în România!

Guvernul a recidivat! În marțea neagră din 31 ianuarie 2017, Guvernul PSDragnea -Grindeanu a adoptat controversata Ordonanță de Urgență nr. 13, prin care a adus modificări Codurilor penale, sub semnatura ministrului justitiei de atunci, Florin Iordache. După doi ani de proteste civice în țară și străinătate, după doi ani de avertismente, recomandări și rapoarte ale forurilor europene și ale aliaților, azi, marți, 19 februarie, Guvernul PSDragnea-Dăncilă a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență mult mai nocivă, sub semnatura ministrului justitiei Tudorel Toader. Read More

Este PNL un partid cu adevărat “național” dar și “european”?

Este PNL un partid cu adevărat “național” dar și “european”?

Au rămas mai puțin de 100 de zile până la alegerile europarlamentare. În România, alegerile pentru viitorul Parlament European vor avea loc la 26 mai 2019 când românii sunt chemați să își aleagă parlamentarii europeni care vor influența major viitorul politic al Europei și al cetățenilor statelor membre.
România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Read More

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Joi, 31 ianuarie, Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, fondatorul Platformei „Demnitate și Adevăr”, lider al blocului ACUM și al opoziției pro-europene din Republica Moldova, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași, colegii mei liberali, consilieri locali ai PNL Iasi susținând prin votul lor hotărârea Consiliului Local Iași. Read More

PNL va redeveni un partid puternic dacă va exista o nouă “coaliție Mazar-Paşa”

Cum au reușit primii liberali români să fondeze la 24 mai 1875, Partidul Național Liberal, unicul partid istoric rămas pe scena politicii românești? Simplu și natural: erau conştienţi de necesitatea combaterii în comun a adversarilor politici, au abandonat interesele de grup şi rivalităţile dintre personalităţi pentru realizarea unor proiecte de țară precum dobândirea independenței și mai tarziu realizarea Marii Uniri.

Fondatorii Partidului Național Liberal au știut cum să își afirme liberalismul: identificându-se pe ei înșisi, cu interesele majore ale poporului român precum dobândirea suveranităţii depline a statului român, sub raport politic şi economic, precum şi desăvârşirea unităţii în spaţiul etnic.

Liberalismul românesc nu a aparut din nevoia de avea o ideologie sau o politică “de clasă”, ci ca principal curent de gândire şi acţiune al celei mai dinamice părţi a elitei româneşti. Ceea ce i-a unit întotdeauna pe liberali, iar azi îi dezbină pe membrii actualului PNL, a fost doctrina politică. Inspirată din principiile revoluţiei franceze, doctrina politică a liberalilor a fost dezvoltată pe tradiţiile naţional – culturale şi politice ale românilor. Pentru primii liberali români, fondatori ai PNL, naţionalismul a fost si a rămas trăsătura caracteristică a liberalismului lor.

Nu existența fracțiunilor și a diverselor curente liberale face un partid național și istoric precum PNL, să fie azi dezbinat și slab în opoziție, ci lipsa proiectelor politice derivate din principiile doctrinare originare.

În martie 1871, odată cu instalarea la putere a noului guvern conservator, liberalii de atunci erau aruncați  în opoziţie la fel ca azi. Roşii, fracţioniştii, adepţii lui M. Kogălniceanu şi partizanii lui Ion Ghica, erau cele patru grupări liberale distincte care își disputau supremația politică.

La 24 mai 1875, nu s-a fondat doar un partid liberal. Liderii liberali I. C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, G. Vernescu, A. G. Golescu, dar și disidentul conservator M. C. Epureanu, s-au întâlnit în casa din strada Enei, proprietate a maiorului englez, Lakeman, stabilit definitiv în România şi cunoscut sub numele de Mazar-Paşa, și-au făcut un legământ politic care avea sa dăinuiască până azi: alianţa parlamentară prin care puneau bazele Partidului Naţional Liberal.

Liberalismul ieșean? Fracţioniştii din jurul lui N. Ionescu au înființat o puternică organizaţie la Iaşi, afiliată la Partidul Naţional Liberal. Până la sfârșitul anului 1875, luau ființă structuri liberale nu numai în oraşele ci şi în statele României. Reuniţi sub aceeaşi conducere, liberalii de toate nuanţele întemeiau astfel cea mai puternică forţă politică a României.

De la înființare și până la căderea României sub comuniști, Partidul National Liberal a transpus mereu ideile sale doctrinare în programe concrete de guvernare pentru țară vizând dezvoltarea economică a ţării: încurajarea industriei naţionale, edificarea reţelei de căi ferate, înfiinţarea instituţiilor de credit şi a camerelor de comerţ, toate sunt proiecte liberale.

Azi, PNL are o deviză politică moștenită, dar au rămas puțini liberali care cunosc și respectă conținutul politic al doctrinei  enunțate de Ion C. Brătianu “Prin noi înşine!”, care susținea dezvoltarea economică a ţării prin forţele proprii.

Avem Partid Național Liberal de 142 ani! Căutăm doctrina liberală și lideri care să o respecte precum fondatorii!