Comunicat de presă privind selecția procurorilor europeni pentru Parchetul European derulată în mod neconstituţional de către Ministrul Justiţiei.

Comunicat de presă privind selecția procurorilor europeni pentru Parchetul European derulată în mod neconstituţional de către Ministrul Justiţiei.

Dragnea a cerut, Toader a executat: MINISTRUL JUSTIȚIEI va exercita controlul politic asupra marilor dosare de corupție și va alege procurorii de caz care vor investiga infracțiunile contra intereselor financiare ale uniunii europene cu prejudicii de cel puțin 10 milioane de euro

Cu sprijinul Guvernului PSD-Dragnea-Dăncilă, ministrul justiției a pregătit sistemului judiciar o nouă lovitură de grație:Tudorel Toader va alege după recomandările de partid, procurorii de caz în marile dosare penale privind fraudele cu fonduri europene. PrinOrdonanța de Urgență nr. 8/2019 pentru organizarea selecției candidaților la funcția de procuror european și de procuror european delegat,ministrul justiției și-a reglementat în mod neconstituțional, prerogativa absolută și discreționară de a selecta procurorii naționali care vor exercita atribuțiile de procurori europeni delegați ai Parchetului European. Potrivit Regulamentului Parchetului European (EPPO), în fiecare stat membru vor exista doi sau mai mulți procurori europeni delegați care vor investiga, vor efectua acte de urmărire penală, vor avea dreptul de a emite sau de a solicita mandate de arestare europene în domeniul de competență al EPPO și vor trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 și pe complicii acestora.

Practic, ministrul justiției,numit politic și susținut în funcție de liderul PSD Liviu Dragnea, el însuși cercetat de DNA pentru o fraudă cu fonduri europene în Dosarul ‘’Tel Drum’’,va avea dreptul să aleagă procurorii români de caz, în urma unei proceduri de selecție derulate cu încălcarea Regulamentului EPPO 2017/1.939, din care nu face parte niciun procuror de rang înalt din cadrul Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și de Justiție.Potrivit art. 3 alin. (2) din OUG nr.8/2019, “Candidaţii la funcţia de procuror european delegat în România sunt desemnaţi de ministrul justiţieicare comunică ulterior, Procurorului-şef european, numele candidaților selectați în vederea numirii lor de către Colegiul Parchetului European, în condiţiile art. 17 din Regulamentul EPPO.

Mai mult, prin desemnarea Ministerului Justiției ca ‘’autoritate relevantă’’în raporturile cu Parchetul European, Tudorel Toader se va amesteca și în modul în care procurorii români cu atribuții de procurori europeni delegați își vor exercita competențele funcționale și teritoriale în dosarele privind infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene. Ministrul Justiției încalcă astfel, atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Secției pentru procurori, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ambele republicate, cu modificările şi completările ulterioare. În prezent, Secția de procurori a CSMeste cea care decide cu privire la promovarea procurorilor și aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete.

În forma adoptată de Guvern, Ordonanța de urgență nr. 8/2019 va afecta și competența materială a Direcției Naționale Anticorupție, singura care investighează infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene conform Legii nr. 255/2013 (inclusiv infracțiunile care privesc fraudarea fondurilor UE – fals și uz de fals, schimbarea destinației fondurilor UE și acordarea ilegală de finanțări cu fonduri UE). OUG nr. 8/2019 prevede posibilitatea de a desemna procurori europeni delegați din rândul procurorilor cu grad profesional cel puţin de parchet de pe lângă tribunal, dar aceștia nu pot investiga fraudele cu fonduri UE, ci doar dosarele penale privind fraudele intracomunitare în domeniul TVA reglementate prin Directiva (EU) 2017/1371privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.Modificarea competenței materiale a DNA nu poate fi făcută indirect, printr-o ordonanță de urgență privitoare la selecția unor procurori europeni, după cum nici promovarea unui procuror în structura DNA nu poate avea loc printr-o modalitate sui generis introdusă prin OUG 8, ca urmare a desemnării lui ca procuror european delegat.

Procedura de selecție a procurorilor europeni prevăzută de OUG 8/2019 demarează joi, 14 martie, când, potrivit Anunțului publicat pe site-ul Ministerului Justiției, este ultima zi pentru depunerea dosarelor de candidatură. Interviul candidaților este programat pentru perioada 18 – 22 martie la sediul Ministerului Justiției, unde ‘’comisia Toader – Savonea’’ va decide după bunul plac, cine vor fi procurorii europeni care vor trimite în judecată pe autorii fraudelor cu fonduri UE de peste 10 milioane de Euro.Cei doi specialiști în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, membri ai comisiei de selecțiedesemnați de către ministrul justiției, nu sunt cunoscuți public.

OUG nr.8/2019 se află încă în procedură parlamentară de adoptare, dar este întârziată în mod deliberat de către parlamentarii coaliției PSD-ALDE pentru a permite selecția discreționară și neconstituțională a procurorilor europeni. Senatorii Partidului Național Liberal din cadrul Comisiei Juridice a Senatului au semnalat public neregulile constituționale și de încălcare a Regulamentului Parchetului European încă de la adoptarea OUG 8 și au depus amendamente pentru corectarea soluțiilor legislative.

Solicit public, Primului Ministru Viorica Dăncilă să stopeze procedura de selecție a procurorilor europeni derulată de ministrul justiției și fie să abroge O.U.G. nr. 8/2019,fie să adopte o nouă ordonanță de urgență care să stabilească o procedură de selecție conformă cu Constituția României, legile în vigoare și cu Regulamentul Parchetului European, și o comisie de selecție din care să facă parte și procurori de rang înalt din cadrul Secției pentru procurori a CSM sau din Parchetul General, pentru a garanta un statut independent din punct de vedere funcțional și legal, viitorilor procurori europeni și procurori europeni delegați.

 

Iulia SCÂNTEI, 

Comisia Juridică a Senatului – Senator PNL

COMUNICAT DE PRESĂ : Ministrul Justiției “patronează” o selecție națională pentru procurorii europeni în baza O.U.G. nr.8/2019 cu încălcarea Regulamentului UE nr.2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO)

COMUNICAT DE PRESĂ : Ministrul Justiției “patronează” o selecție națională pentru procurorii europeni în baza O.U.G. nr.8/2019 cu încălcarea Regulamentului UE nr.2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO)

În ziua în care Guvernul a adoptat neconstituționala Ordonanță de Urgentă nr. 7/2019 care i-a scos în stradă, din nou pe români, iar pe treptele instantelor – pe judecători si procurori, în aceeași zi, la propunerea aceluiași ministru al justiției T. Toader, Guvernul a adoptat și O.U.G. nr. 8/2019 pentru organizarea selecției candidaților la funcția de procuror european și de procuror european delegat, dar cu încălcarea chiar a prevederilor Regulamentului UE 2017/1939. Read More

PNL va redeveni un partid puternic dacă va exista o nouă “coaliție Mazar-Paşa”

Cum au reușit primii liberali români să fondeze la 24 mai 1875, Partidul Național Liberal, unicul partid istoric rămas pe scena politicii românești? Simplu și natural: erau conştienţi de necesitatea combaterii în comun a adversarilor politici, au abandonat interesele de grup şi rivalităţile dintre personalităţi pentru realizarea unor proiecte de țară precum dobândirea independenței și mai tarziu realizarea Marii Uniri.

Fondatorii Partidului Național Liberal au știut cum să își afirme liberalismul: identificându-se pe ei înșisi, cu interesele majore ale poporului român precum dobândirea suveranităţii depline a statului român, sub raport politic şi economic, precum şi desăvârşirea unităţii în spaţiul etnic.

Liberalismul românesc nu a aparut din nevoia de avea o ideologie sau o politică “de clasă”, ci ca principal curent de gândire şi acţiune al celei mai dinamice părţi a elitei româneşti. Ceea ce i-a unit întotdeauna pe liberali, iar azi îi dezbină pe membrii actualului PNL, a fost doctrina politică. Inspirată din principiile revoluţiei franceze, doctrina politică a liberalilor a fost dezvoltată pe tradiţiile naţional – culturale şi politice ale românilor. Pentru primii liberali români, fondatori ai PNL, naţionalismul a fost si a rămas trăsătura caracteristică a liberalismului lor.

Nu existența fracțiunilor și a diverselor curente liberale face un partid național și istoric precum PNL, să fie azi dezbinat și slab în opoziție, ci lipsa proiectelor politice derivate din principiile doctrinare originare.

În martie 1871, odată cu instalarea la putere a noului guvern conservator, liberalii de atunci erau aruncați  în opoziţie la fel ca azi. Roşii, fracţioniştii, adepţii lui M. Kogălniceanu şi partizanii lui Ion Ghica, erau cele patru grupări liberale distincte care își disputau supremația politică.

La 24 mai 1875, nu s-a fondat doar un partid liberal. Liderii liberali I. C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica, G. Vernescu, A. G. Golescu, dar și disidentul conservator M. C. Epureanu, s-au întâlnit în casa din strada Enei, proprietate a maiorului englez, Lakeman, stabilit definitiv în România şi cunoscut sub numele de Mazar-Paşa, și-au făcut un legământ politic care avea sa dăinuiască până azi: alianţa parlamentară prin care puneau bazele Partidului Naţional Liberal.

Liberalismul ieșean? Fracţioniştii din jurul lui N. Ionescu au înființat o puternică organizaţie la Iaşi, afiliată la Partidul Naţional Liberal. Până la sfârșitul anului 1875, luau ființă structuri liberale nu numai în oraşele ci şi în statele României. Reuniţi sub aceeaşi conducere, liberalii de toate nuanţele întemeiau astfel cea mai puternică forţă politică a României.

De la înființare și până la căderea României sub comuniști, Partidul National Liberal a transpus mereu ideile sale doctrinare în programe concrete de guvernare pentru țară vizând dezvoltarea economică a ţării: încurajarea industriei naţionale, edificarea reţelei de căi ferate, înfiinţarea instituţiilor de credit şi a camerelor de comerţ, toate sunt proiecte liberale.

Azi, PNL are o deviză politică moștenită, dar au rămas puțini liberali care cunosc și respectă conținutul politic al doctrinei  enunțate de Ion C. Brătianu “Prin noi înşine!”, care susținea dezvoltarea economică a ţării prin forţele proprii.

Avem Partid Național Liberal de 142 ani! Căutăm doctrina liberală și lideri care să o respecte precum fondatorii!