O Românie Normală este aceea în care Justiția nu este folosită în bătălii politice, dar și aceea în care magistrații nu se amestecă în luptele și în jocurile politice

O Românie Normală este aceea în care Justiția nu este folosită în bătălii politice, dar și aceea în care magistrații nu se amestecă în luptele și în jocurile politice

De aceste principii și mai ales de cel al separației puterilor în stat, par să fi uitat zilele acestea, atât Dana Gîrbovan, judecator – candidat al PSD la funcția de ministru al justiției, cât și unii judecători din cadrul Secției pentru judecători a CSM care au criticat azi, într-un comunicat de presă refuzul Președintelui României, adica un act politic, legitim si constituțional, de a respinge în integralitate, remanierea guvernamentală propusă de primul- ministru Viorica Dăncilă.

În spiritul “echilibrului și prudenței” cerute de conducerea CSM azi în comunicatul de presă, dar cu respectarea clară a principiului separației puterilor în stat, exprim acest punct de vedere ca Senator PNL – membru al Comisiei Juridice a Senatului, pentru a clarifica câteva aspecte:

  1. La data la care Dana Gîrbovan a avut discuții cu conducerea PSD si a acceptat să fie propusă pentru funcția de ministru al justitiei (23 august 2019), era judecător în funcție, fără demisie depusă. Chiar și în 25 august, când și-a publicat viziunea ministerială în 12 puncte, Dana Gîrbovan era tot judecător. Abia la 26 august, ora 09.00, potrivit declarațiilor sale, judecatoarea – candidat PSD și-a înregistrat demisia din magistratură la Secția pentru judecători a CSM.

Iar judecătoarea Dana Gîrbovan nu este la prima negociere politică pentru mandatul de ministru al justiției, în anul 2017, aceasta având discuții similare si cu un alt premier PSD, dar nefiind preferată politic si propusă atunci. 

  1. Orice argumente s-ar invoca chiar de catre judecatorul – candidat politic PSD, nu putem ignora că: remanierea ori restructurarea guvernamentala este un proces eminamente politic, selectarea miniștrilor de către partidele politice se face prin negocieri politice, iar propunerea de candidat – ministru făcută de catre primul ministru, precum și numirea ministrului justiției prin decret de catre Președintele României sunt acte politice care nu au nicio legatură cu puterea judecătorească, cu independența justiției ori cu statutul de judecator ori de procuror.
  1. Din păcate, nu doar justiția a devenit “calul de bătaie” al politicienilor vizati de condamnări penale pentru corupție, dar și unii reprezentanți ai puterii judecătorești, magistrați de instanțe ori reprezentanți ai CSM, și-au permis declarații și comportamente care exced obligațiilor lor constituționale. 
  1. Într-o Românie Normala, judecatorii si procurorii în activitate NU acceptă să figureze pe listele partidelor politice si nu negociază funcții și demnităti POLITICE cu lideri politici care țin sub asalt de aproape trei ani, întregul sistem judiciar românesc, modificând Legile Justiției, Codul Penal si de Procedură Penală exclusiv în interesul propriu, pentru a scăpa de condamnările penale pentru corupție. 
  1. Într-o Românie Normala, judecatorii si procurorii nu desfăşoară si nici nu participă la activităţi cu caracter politic cum sunt negocierile politice în cadrul unei remanieri guvernamentale si nici nu critică deciziile politice constitutionale ale Președintelui României.
  1. Într-o Românie Normala, judecatorii si procurorii cu adevărat independenti nu ajung să fie votați peste noapte, precum OUG 13, de lideri si de birouri politice de partid pentru a ocupa functii de ministru ori de judecator constitutional pentru că aceasta este cea mai puternica lovitura pe care o dau justiției și magistraților români distrugându-le prestigiul și încrederea în ochii cetățenilor.
  1. În fine, într-o Românie Normală, niciun judecător sau procuror nu ar trebui să scrie si să susțină în comisiile parlamentare, amendamente la Legile Justiției, după dictarea troicii PSD-iste Iordache-Nicolicea-Șerban și nici să susțină soluții legislative criticate de adunările generale ale judecatorilor si procurorilor, de societatea civilă si de instituțiile si organismele europene – Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană.
  1. Funcția de ministru al justiției este o demnitate publică POLITICĂ care poate fi ocupată de un cetățean român, fie el si fost magistrat, dacă îndeplinește condițiile legale si este propus de partidul politic ori de majoritatea politică care formează Guvernul. Ministrul justitiei nu este un independent cu program propriu, el este subordonat ierarhic primului – ministru si deciziilor politice ale acestuia, este propus de premier si numit de Președinte cu respectarea Constituției. 
  1. Jocul de-a “demisia” al doamnei Gîrbovan, în conivență cu conducerea CSM, a compromis în ochii opiniei publice, minima credibilitate dobândită în activitatea de magistrat care o recomanda ca ministru al justiției, fie el si PSD-ist. La ora la care Președintele României anunța respingerea propunerilor de remaniere guvernamentală si implicit a propunerii pentru functia de ministru al justitiei, cetățeanul român Dana Gîrbovan era încă judecator în funcție, cu avizul Secției pentru judecatori, în sertarele conducerii CSM, fapt ce nu a permis eliberarea din funcția de magistrat – cerință obligatorie potrivit Constitutiei pentru a fi numita în funcția de ministru.
  1. Personal, consider că judecatoarea Dana Gîrbovan a permis folosirea în scop politic de catre PSD a statutului său de judecator independent și a  transformat candidatura sa pentru funcția de ministru al justitiei intr-un joc politic în care a angrenat din păcate, inclusiv CSM, fapt de natura să pună în pericol separatia puterilor in stat si indepedenta justitiei și așa lovite sub guvernarea Dragnea – Dăncilă. Dacă într-adevăr si-ar fi dorit să pună umărul ca ministru al justiției, la îndreptarea aberațiilor legislative adoptate de PSD în ultimii trei ani si corectarea disfunctiilor existente si enuntate in viziunea sa in 12 puncte, judecatoarea Dana Gîrbovan trebuia sa demisioneze definitiv din magistratura, fără a reveni asupra demisiei, si chiar după respingerea sa, să rămână alături de PSD, partidul care a propus-o pentru a cere votul Parlamentului în procedura restructurării Guvernului.

 În politică, lucrurile se îndreaptă implicându-te cu respectarea Constitutiei, fie în legislativ, fie în executiv; în justitie, lucrurile se îndreaptă rămânând un judecator independent si profesionist care poate accede la orice functie a înaltei magistraturi pe baza competențelor sale si nu prin negocieri politice.

  1. Nu există niciun ministru independent cât timp procesul de numire este unul politic conform Constitutiei, dar judecatorii au obligatia constitutionala de a fi si de a lupta să rămână independenti cât timp poartă pe umerii lor roba de magistrat. Nu exclud posibilitatea de a avea ministri care să provină din rândul judecatorilor si procurorilor, dar acestia trebuie să decidă din timp, nu peste noapte, transparent si public când își asumă să ocupe funcții politice, numite ori alese, să aibă angajamente politice pentru programe politice in domeniul justitiei si să renunțe definitiv la magistratură cu tot ceea ce implică acest statut (privilegii, pensie specială, independență). 

           Într-o Românie Normală, un judecator în robă nu stă în jilțul politic ministerial, pentru că Justiția se înfăptuiește de către judecători în sala de judecată și nu de un ministru al justiției, fie el și fost judecător, la Ministerul Justiției.

Interpelare privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal către Ministrul Justiţiei

Interpelare privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal către Ministrul Justiţiei

Obiectul interpelării: *Modul de îndeplinire a atribuţillor legale de către Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017 pentru modificarea , şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

** Efectele aplicăril Legii nr. 16912017 (in date statistice)

*** Alte date statistice privind populaţia penitenciară

Domnule Ministru,

în vederea identificării soluţiilor legislative optime şi echilibrate în cadrul exerciţiului dreptului la iniţiativă Iegislativă pentru modificarea Legii nr. 169/2017 sub aspectul înlăturării sau reducerii efectelor sociale negative pe care măsura recursului compensatoriu le-a produs de Ia intrarea în vigoare a legii sus menţionate (a se vedea numărul de fapte de omor, tâlhării, violuri, alte fapte cu violenţă săvârşite de cei care au fost eliberaţi în urma beneficiilor legale oferite de măsura recursului compensatoriu), în scopul efectuării unei analize a modului cum au fost aplicate prevederile Legii nr. 169/2017 de către Comisiile prevăzute de art. II din Iege, respectiv cum au fost identificate, analizate/încadrate şi centralizate criteriile stabilite de legittitor prin art, 55 indice 1 alin. (3) din legea sus mentionată, în scopul redactării unor iniţiative legislative parlamentare pentru care sunt necesare date statistice,

în temeiul art. 34 litera (d) şi (i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la obligaţiile membrilor Guvernului reglementate prin art. 111 şi art. 112 din Constituţia României,

Vă rog să îmi comunicaţi următoarele informaţii şi înscrisuri:

  1. Actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 2773/C/2017 din 17.10.2017 publicat în M. Of. nr. 822 din 18.10.2017 pentru aprobarea Situaţiei centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie, respectiv:
  2. a. Inventarele clădirilor cu destinaţia spaţii de cazare pentru persoane private de libertate întocmite la nivelul fiecărei unităţi penitenciare, centru de detenţie şi centru educativ, de către toate Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, in conformitate cu dispoziţiile art. III din legea menţionată;
  3. Rapoartele de analiză şi încadrare în criteriile prevăzute de art. 55 indice 1 alin (3) a spaţiilor de cazare pentru persoane private de liberate, întocmite de către toate Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017 în conformitate cu dispoziţiile art. IV alin. (1) din lege, astfel cum au fost acestea transmise către Administraţia Naţionată a Penitenciarelor (sediul central);
  4. Situaţia centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie întocmită de Administratia Naţională a Penitenciarelor şi transmisă spre aprobare Ministrului Justitiei conform art. IV alin. (7) din Legea nr. 169/2017;
  5. Actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 2002/C/2018 din 23.05.2018 publicat în M. Of. nr. 513 din 21.06.2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.773/C/2017 pentru aprobarea Situaţiei centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie, respectiv:
  6. Propunerile de actualizare (pentru includerea sau scoaterea în/din categoria clădirilor care asigură condiţii corespunzătoare de detenţie) întocmite Ia nivelul unităţilor penitenciare, centrelor de detenţie sau centrelor educative la care face referite OM.J. nr. 2002/C/2018, de către Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, in conformitate cu dispoziţiile art. IV alin. (8) din lege si art. 2 din OMJ nr. 2773/C/2017;
  7. Situaţia centralizată a propunerilor de actualizare (pentru includerea sau scoaterea în/din categoria clădirilor care asigură condiţii corespunzătoare de detenţie) întocmită de Administratia Naţională a Penitenciarelor şi transmisă spre aprobare Ministrului Justiţiei conform art. IV alin. (8). din Legea nr. 169/2017;

Precizare: Vă rog să transmiteti actele mentionate la punctele (1) şi (2) de mai sus, în copie xerox, în forma lor înregistrata la Administratia Naţionala a Penitenciarelor şi respectiv ia Ministerul Justiţiei, cu menţionarea nivelului de clasificare, dacă este cazul.

  1. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (a), vă rog să îmi comunicaţi în cuprinsul unui tabel, indicele lunar mediu de supraaglomerare aferent fiecărei clădiri încadrate Ia acest criteriu prin OMJ nx. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 — 1 februarie 2019;
  2. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (b), vă rog să îmi comunicaţi copii după hotărârile judecatoresti pronuntate de instanţele naţionale sau internaţionale avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. lI din lege la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 – 1 februarie 2019;
  3. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) Iitera (c), vă rog să îmi comunicaţi “standardele nationale în materie” avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. II din lege, la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 20021C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012- 1 februarie 2019;
  4. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) Iitera (d), vă rog să imi comunicaţi “analiza programului de furnizare a agentului termic, corespunzător anotimpului rece” pentru perioada 24 iulie 2012 — data intrării in vi,coare a Legii nr. 169/2017, precum şi “analiza prin măsurători zilnice la nivelul clădirilor, corespunzător anotimpului rece” pentru perioada 01.10.2017-01.02.2019, avute în vedere de Comisille prevăzute de art. II din lege, la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018;
  5. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (e), vă rog să îmi comunicaţi “standardele naţionale privind normele sanitare, precum şi a celor care impun asigurarea drepturilor aferente igienei individuale/colective pentru persoanele private de libertate” avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. II din lege, la încadrarea flecărel clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulle 2012 — 1 februarie 2019;
  6. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (f), vă rog să îmi comunicaţi copii după hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele naţionale sau internaţionale avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. lI din lege la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012- 1 februarie 2019;
  7. Vă rog să îmi comunicaţi dacă în vederea emiterii celor două ordine de ministru OMJ nr. 2773/C/2017 şi OMJ nr. 2002/C/2018, aţi dispus în calitate de ministru, prin Administratia Naţională a Penitenciarelor, prin direcţiile de specialitate din cadrul ministerului ori prin Corpul de control al ministrului, verificarea în teritoriu a datelor furnizate de Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, prin sondaj sau pe baza unui plan de control. În caz afirmativ, vă rog să îmi precizati unităţile penitenciare, centrele de detenţie sau centrele educative unde a fost efectuată verificarea condiţiilor şi rapoartele întocmite de echipele de control.
  8. Vă rog să îmi comunicaţi numărul populaţiei penitenciare existent Ia data de 01.02.2019 la nivelul unităţilor penitenciare, centrelor de detenţie şi centrelor educative, cu menţionarea distinctă a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

  1. Numărul total al persoanelor private de libertate care au beneficiat de efectele recursului compensatoriu şi au fost eliberate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 1 februarie 2019, din unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, condiţionat sau la terrnen amplinit ca urmare a aplicării art. 55 indice 1 alin. 3 din lege) cu menţionarea distinctă a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor cetăţeni străini, cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

– Distributia lor numerică pe unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative;

– Numărul beneficiarilor recursului compensatoriu care au executat pedepse si/sau măsuri privative de libertate în centre de reţinere şi arestare preventiva conform art. VI alin (2) din lege;

  1. Numărul persoanelor eliberate ca urmare a aplicării Legii nr. 169/2017 care au recidivat în perioada cuprinsă între data eliberării şi data de 01.02.2019, cu indicarea unitatilor penitenciare de unde s-au eliberat. Se va indica distict:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

  1. Numărul total al persoanelor private de libertate care au decedat în perioada 01.01.2017- 01.02.2019 în unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, precum si în centre de reţinere sau de arestare preventivă, cu indicarea distincta a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

– Cauzelor deceselor survenite: vârsta, boli (enumerarea bolilor cronice/acute), accidente (enumerare tipuri de accidente), acte suicidare, acte de violenţă săvârşite de alte persoane private de libertate sau de personalul de pază din cadrul spaţiilor de detenţie

  1. Numărul cazurilor de violuri, agresiuni sexuale raportate în perioada 01.01.2017 — 01.02.2019, avand ca victime persoanele private de liberate (femei, bărbati, minori), indiferent de spaţiul de detenţie, cu mentionarea distincta a cazurilor în care agresor a fost o altă persoană decât cele . aflate executarea pedepselor privative de libertate.
  2. Numărul copiilor nou născuţi (cu indicarea distinctă a nr. de fete-băieţi) în penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, în perioada 01.01.2017 — 01.02.2019, cu indicarea celor care se află ia data de 01.02.2019 tot în mediul penitenciar împreuna cu mamele lor, cu indicarea unităţilor unde se află.

Senator Iulia SCÂNTEI

Partidul Național Liberal

Comisia Juridică a Senatului României

Interpelare cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef European către Prim Ministru al României

Interpelare cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef European către Prim Ministru al României

Obiectul interpelării: Elementele, procedura şi efectele exercitării mandatului acordat ambasadorului României la UE, Luminita Odobescu, pentru exercitarea votului în cadrul Reuniunii ambasadorilor ţărilor UE (COREPER II), din data de 20 februarie 2019, cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef european

 

Distinsă Doamnă Prim Ministru,

În temeiul art. 34 litera (d) şi (i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată,cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la obligaţiile membrilor Guvernului reglementate prin art. 111 şi art. 112 din Constituţia României,

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul la prezenta interpelare, astfel:

1. Care a fost punctajul pe care ambasadorul României la UE l-a acordat celor trei candidaţi înscrişi pentru funcţia de Procuror şef european, respectiv: numărul de puncte acordate domnului Jean—Francois Bohnert (Franta), numărul de puncte acordate doamnei Laura Codruta Kovesi (România) şi numărul de puncte acordate domnului Andres Ritter (Germania), astfel cum rezultă acestea din Raportul participării la reuniunea Coreper, redactat şi transmis de către Reprezentanţa Permanentă a României pe lăngă Uniunea Europeană în temeiul art. 12 alin. (3) din HG nr. 34/2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene?

2.Vă rog să confirmati dacă ambasadorul României UE, Luminita Odohescu, a îndeplinit în integralitate mandatul acordat de Primul Ministru al Românie, în cadrul reuniunii COREPER din data de 20 februarie 2019 şi dacă ambasadorul României la UE a solicitat, pe parcursul reuniunii, modificarea mandatului acordat iniţial în privinţa modalităţii de punctare a candidaţilor la funcţia de procuror şef european.

3. Având în vedere dispoziţiile art. 8 şi art. 9 alin. (1) din HG nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi ce a propus Ministerul Justiţiei, prin Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, ca proiect de mandat pentru exercitarea votului în cadrul Coreper II de către ambasadorul României la UE, respectiv ce punctaj a propus Ministrul a fi acordat celor trei candidaţi aflaţi în procedura de selecţie pentru funcţia de Procuror-şef european şi la ce dată a transmis ministrul justitiei proiectul de mandat?

4. Având în vedere prevederile art. 9 alin. (4) din H.G. nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi care au fost “obiectivele României” avute în vedere prin mandatul acordat ambasadorul României la UE în cadrul Coreper 11 din 20 februarie 2019, şi cum au fost justificate în raport cu tema aflată pe agenda Consiliului Uniunii Europene?

5. Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din H.G. nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi dacă, în calitate de Prim Ministru aI României, aţi aprobat cu modificări sau fără modificări, proiectul de mandat propus de Ministerul Justitiei şi avizat de ministrul delegat pentru afaceri europene, pentru exercitarea votului in cadrul Coreper II de către ambasadorul României la UE?

6. Având în vedere prevederile H.G. nr.16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările ulterioare, vă rog să îmi comunicaţi dacă mandatul acordat ambasadorului României la UE, Luminiţa Odobescu, în cadrul reuniunii COREPER din data de 20 februarie 2019, a respectat cerinţele imperative de politică externă a României, respectiv:

(1) a contribuit acest mandat la “promovarea intereselor naţionale ale României în cadrul Consiliului UE” (atribuţie legală a MAE conform art. 2 pct. 1 si pct.3 din HG 16/2017)?

(2) a contribuit acest mandat la promovarea imaginiii României în lume (obligaţie legală a MAE conform art. 3 pct. 1 din HG nr. 16/2017)?

(3) mandatul acordat se înscrie în lista priorităţilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene prezentată de dumneavoastră, în calitate de Prim — ministru, în cadrul plenului reunit al Parlamentului din 12 decembrie 2018″?

 

Senator Iulia SCÂNTEI

Partidul Național Liberal

Comisia Juridică a Senatului României