Comunicat de presă: Zece studenți vor beneficia de bursele acordate de senatoarea ieșeană Iulia Scântei pentru participarea la Școala de vară “ASTRA” – RÂȘNOV

Comunicat de presă: Zece studenți vor beneficia de bursele acordate de senatoarea ieșeană Iulia Scântei pentru participarea la Școala de vară “ASTRA” – RÂȘNOV

Biroul Parlamentar al Senatorului PNL Iulia Scântei acordă pentru al treilea an consecutiv, 10 burse pentru participarea studenților ieșeni și basarabeni la Școala de Vară “ASTRA”, organizată între 19-28 iulie, în cadrul Festivalului de Film și Istorii Râşnov, FFIR – ediția a XI-a.

Studenții bursieri provin de la facultățile de Drept, Istorie, Litere, Filosofie și Științe Social Politice din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și au fost selectați la nivelul facultății de către profesorii lor atât pentru rezultatele lor la examene, dar și pentru participarea la cercuri (Cercul Robertianum de Drept Privat) și activități extra-curriculare.

După ediția din 2018 pe care organizatorii au dedicat-o Centenarului Marii Uniri, sub titlul „NAȚIUNE. IDENTITĂȚI – Cine (mai) suntem?”, tema de anul acesta a Festivalului, dar și a Școlii de Vară de la Râșnov este „LIBERTATEA” sub toate formele de manifestare, în contextul marcării a 30 de ani de libertate în România după căderea regimului comunist în decembrie 1989: libertatea de expresie, libertatea de a călători, de a munci, libertatea presei, libertatea de a protesta ori de a alege.

Importante personalități din mediul politic, diplomatic, cultural, precum si din societatea civilă și mediul de afaceri, români și străini – E.S. Hans Klemm, Ambasadorul SUA la Bucuresti, E.S. David Saranga, Ambasadorul Israelului la Bucuresti, Ion Caramitru – directorul Teatrului National din Bucuresti, regizorul Stere Gulea, criticul de film Irina Margareta Nistor, istoricul Theodor Paleologu, astronautul Dumitru Prunariu, ambasadorul român la UNESCO Adrian Cioroianu, consilierul BNR Lucian Croitoru vor împărtăși celor aproape 100 de liceeni si studenți din Iași, Bucuresti, Cluj Napoca, Timisoara, Brașov și republica Moldova, expertiza lor și experiențele de viață profesională în cadrul dezbaterilor și workshop-urilor privind teme precum „Viitorul Europei post (?) Brexit”, „70 de ani de NATO”, “Iuliu Maniu – Project Management de țară – România 1919”, „50 de ani de la aselenizare – tehnologie, politică, propagandă” sau ”Valurile migraționiste ale secolului XXI”.

„Îmi doresc foarte mult ca studenții ieșeni să participe în fiecare an la Școala de vară ASTRA de la Râșnov pentru că este o ”școală pentru viitorul României”. Asemeni celor care au urmat în trecut “Școala de la Păltiniș”, acest nou concept de școală realizează de fapt, pregătirea elitelor de mâine ale României: prin film, prin istorie, prin întâlnirea directă dintre cei care fac ori scriu istoria de azi, prin deciziile lor politice, economice și cei care vor urma să facă toate acestea în viitor pentru România.

De aceea, am considerat util să facilitez anual, prin acordarea de burse, accesul la Școala de Vară de la Râșnov pentru 10 studenți și mă bucur că și anul acesta, Iașul este reprezentat de opt dintre cei mai buni studenți ai Universității “Alexandru Ioan Cuza” selectați și recomandați de profesorii lor. Două studente din Republica Moldova, ambele de la Facultatea de Drept, completează echipa celor zece bursieri ai ediției 2019 a Școlii de Vară de la Râșnov. Tinerii basarabeni sunt din ce în ce mai preocupați să fie activi în societate și să participe la reformarea Republicii Moldova, își doresc un viitor european peste Prut și au nevoie de susținere.

Pentru ei, pentru tinerii bursieri ai Școlii de vară ASTRA, Râșnov devine un centru de rezistență intelectuală și de continuare a pregătirii valorilor românești, un focar de cultură, de idei, de bun gust autentic românesc, de democrație și de civilizație europeană” a declarat senatoarea PNL Iulia Scântei.  

Studenții bursieri vor beneficia de transport, cazare și masă pe durata festivalului și vor avea acces la toate prelegerile școlii de vară și la evenimentele culturale și concertele organizate sub egida Festivalului de Film și Istorii Râşnov – FFIR2019.

Interpelare privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal către Ministrul Justiţiei

Interpelare privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal către Ministrul Justiţiei

Obiectul interpelării: *Modul de îndeplinire a atribuţillor legale de către Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017 pentru modificarea , şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

** Efectele aplicăril Legii nr. 16912017 (in date statistice)

*** Alte date statistice privind populaţia penitenciară

Domnule Ministru,

în vederea identificării soluţiilor legislative optime şi echilibrate în cadrul exerciţiului dreptului la iniţiativă Iegislativă pentru modificarea Legii nr. 169/2017 sub aspectul înlăturării sau reducerii efectelor sociale negative pe care măsura recursului compensatoriu le-a produs de Ia intrarea în vigoare a legii sus menţionate (a se vedea numărul de fapte de omor, tâlhării, violuri, alte fapte cu violenţă săvârşite de cei care au fost eliberaţi în urma beneficiilor legale oferite de măsura recursului compensatoriu), în scopul efectuării unei analize a modului cum au fost aplicate prevederile Legii nr. 169/2017 de către Comisiile prevăzute de art. II din Iege, respectiv cum au fost identificate, analizate/încadrate şi centralizate criteriile stabilite de legittitor prin art, 55 indice 1 alin. (3) din legea sus mentionată, în scopul redactării unor iniţiative legislative parlamentare pentru care sunt necesare date statistice,

în temeiul art. 34 litera (d) şi (i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la obligaţiile membrilor Guvernului reglementate prin art. 111 şi art. 112 din Constituţia României,

Vă rog să îmi comunicaţi următoarele informaţii şi înscrisuri:

  1. Actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 2773/C/2017 din 17.10.2017 publicat în M. Of. nr. 822 din 18.10.2017 pentru aprobarea Situaţiei centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie, respectiv:
  2. a. Inventarele clădirilor cu destinaţia spaţii de cazare pentru persoane private de libertate întocmite la nivelul fiecărei unităţi penitenciare, centru de detenţie şi centru educativ, de către toate Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, in conformitate cu dispoziţiile art. III din legea menţionată;
  3. Rapoartele de analiză şi încadrare în criteriile prevăzute de art. 55 indice 1 alin (3) a spaţiilor de cazare pentru persoane private de liberate, întocmite de către toate Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017 în conformitate cu dispoziţiile art. IV alin. (1) din lege, astfel cum au fost acestea transmise către Administraţia Naţionată a Penitenciarelor (sediul central);
  4. Situaţia centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie întocmită de Administratia Naţională a Penitenciarelor şi transmisă spre aprobare Ministrului Justitiei conform art. IV alin. (7) din Legea nr. 169/2017;
  5. Actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 2002/C/2018 din 23.05.2018 publicat în M. Of. nr. 513 din 21.06.2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.773/C/2017 pentru aprobarea Situaţiei centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie, respectiv:
  6. Propunerile de actualizare (pentru includerea sau scoaterea în/din categoria clădirilor care asigură condiţii corespunzătoare de detenţie) întocmite Ia nivelul unităţilor penitenciare, centrelor de detenţie sau centrelor educative la care face referite OM.J. nr. 2002/C/2018, de către Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, in conformitate cu dispoziţiile art. IV alin. (8) din lege si art. 2 din OMJ nr. 2773/C/2017;
  7. Situaţia centralizată a propunerilor de actualizare (pentru includerea sau scoaterea în/din categoria clădirilor care asigură condiţii corespunzătoare de detenţie) întocmită de Administratia Naţională a Penitenciarelor şi transmisă spre aprobare Ministrului Justiţiei conform art. IV alin. (8). din Legea nr. 169/2017;

Precizare: Vă rog să transmiteti actele mentionate la punctele (1) şi (2) de mai sus, în copie xerox, în forma lor înregistrata la Administratia Naţionala a Penitenciarelor şi respectiv ia Ministerul Justiţiei, cu menţionarea nivelului de clasificare, dacă este cazul.

  1. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (a), vă rog să îmi comunicaţi în cuprinsul unui tabel, indicele lunar mediu de supraaglomerare aferent fiecărei clădiri încadrate Ia acest criteriu prin OMJ nx. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 — 1 februarie 2019;
  2. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (b), vă rog să îmi comunicaţi copii după hotărârile judecatoresti pronuntate de instanţele naţionale sau internaţionale avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. lI din lege la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 – 1 februarie 2019;
  3. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) Iitera (c), vă rog să îmi comunicaţi “standardele nationale în materie” avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. II din lege, la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 20021C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012- 1 februarie 2019;
  4. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) Iitera (d), vă rog să imi comunicaţi “analiza programului de furnizare a agentului termic, corespunzător anotimpului rece” pentru perioada 24 iulie 2012 — data intrării in vi,coare a Legii nr. 169/2017, precum şi “analiza prin măsurători zilnice la nivelul clădirilor, corespunzător anotimpului rece” pentru perioada 01.10.2017-01.02.2019, avute în vedere de Comisille prevăzute de art. II din lege, la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018;
  5. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (e), vă rog să îmi comunicaţi “standardele naţionale privind normele sanitare, precum şi a celor care impun asigurarea drepturilor aferente igienei individuale/colective pentru persoanele private de libertate” avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. II din lege, la încadrarea flecărel clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulle 2012 — 1 februarie 2019;
  6. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (f), vă rog să îmi comunicaţi copii după hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele naţionale sau internaţionale avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. lI din lege la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012- 1 februarie 2019;
  7. Vă rog să îmi comunicaţi dacă în vederea emiterii celor două ordine de ministru OMJ nr. 2773/C/2017 şi OMJ nr. 2002/C/2018, aţi dispus în calitate de ministru, prin Administratia Naţională a Penitenciarelor, prin direcţiile de specialitate din cadrul ministerului ori prin Corpul de control al ministrului, verificarea în teritoriu a datelor furnizate de Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, prin sondaj sau pe baza unui plan de control. În caz afirmativ, vă rog să îmi precizati unităţile penitenciare, centrele de detenţie sau centrele educative unde a fost efectuată verificarea condiţiilor şi rapoartele întocmite de echipele de control.
  8. Vă rog să îmi comunicaţi numărul populaţiei penitenciare existent Ia data de 01.02.2019 la nivelul unităţilor penitenciare, centrelor de detenţie şi centrelor educative, cu menţionarea distinctă a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

  1. Numărul total al persoanelor private de libertate care au beneficiat de efectele recursului compensatoriu şi au fost eliberate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 1 februarie 2019, din unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, condiţionat sau la terrnen amplinit ca urmare a aplicării art. 55 indice 1 alin. 3 din lege) cu menţionarea distinctă a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor cetăţeni străini, cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

– Distributia lor numerică pe unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative;

– Numărul beneficiarilor recursului compensatoriu care au executat pedepse si/sau măsuri privative de libertate în centre de reţinere şi arestare preventiva conform art. VI alin (2) din lege;

  1. Numărul persoanelor eliberate ca urmare a aplicării Legii nr. 169/2017 care au recidivat în perioada cuprinsă între data eliberării şi data de 01.02.2019, cu indicarea unitatilor penitenciare de unde s-au eliberat. Se va indica distict:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

  1. Numărul total al persoanelor private de libertate care au decedat în perioada 01.01.2017- 01.02.2019 în unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, precum si în centre de reţinere sau de arestare preventivă, cu indicarea distincta a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

– Cauzelor deceselor survenite: vârsta, boli (enumerarea bolilor cronice/acute), accidente (enumerare tipuri de accidente), acte suicidare, acte de violenţă săvârşite de alte persoane private de libertate sau de personalul de pază din cadrul spaţiilor de detenţie

  1. Numărul cazurilor de violuri, agresiuni sexuale raportate în perioada 01.01.2017 — 01.02.2019, avand ca victime persoanele private de liberate (femei, bărbati, minori), indiferent de spaţiul de detenţie, cu mentionarea distincta a cazurilor în care agresor a fost o altă persoană decât cele . aflate executarea pedepselor privative de libertate.
  2. Numărul copiilor nou născuţi (cu indicarea distinctă a nr. de fete-băieţi) în penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, în perioada 01.01.2017 — 01.02.2019, cu indicarea celor care se află ia data de 01.02.2019 tot în mediul penitenciar împreuna cu mamele lor, cu indicarea unităţilor unde se află.

Senator Iulia SCÂNTEI

Partidul Național Liberal

Comisia Juridică a Senatului României

Interpelare cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef European către Prim Ministru al României

Interpelare cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef European către Prim Ministru al României

Obiectul interpelării: Elementele, procedura şi efectele exercitării mandatului acordat ambasadorului României la UE, Luminita Odobescu, pentru exercitarea votului în cadrul Reuniunii ambasadorilor ţărilor UE (COREPER II), din data de 20 februarie 2019, cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef european

 

Distinsă Doamnă Prim Ministru,

În temeiul art. 34 litera (d) şi (i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată,cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la obligaţiile membrilor Guvernului reglementate prin art. 111 şi art. 112 din Constituţia României,

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul la prezenta interpelare, astfel:

1. Care a fost punctajul pe care ambasadorul României la UE l-a acordat celor trei candidaţi înscrişi pentru funcţia de Procuror şef european, respectiv: numărul de puncte acordate domnului Jean—Francois Bohnert (Franta), numărul de puncte acordate doamnei Laura Codruta Kovesi (România) şi numărul de puncte acordate domnului Andres Ritter (Germania), astfel cum rezultă acestea din Raportul participării la reuniunea Coreper, redactat şi transmis de către Reprezentanţa Permanentă a României pe lăngă Uniunea Europeană în temeiul art. 12 alin. (3) din HG nr. 34/2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene?

2.Vă rog să confirmati dacă ambasadorul României UE, Luminita Odohescu, a îndeplinit în integralitate mandatul acordat de Primul Ministru al Românie, în cadrul reuniunii COREPER din data de 20 februarie 2019 şi dacă ambasadorul României la UE a solicitat, pe parcursul reuniunii, modificarea mandatului acordat iniţial în privinţa modalităţii de punctare a candidaţilor la funcţia de procuror şef european.

3. Având în vedere dispoziţiile art. 8 şi art. 9 alin. (1) din HG nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi ce a propus Ministerul Justiţiei, prin Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, ca proiect de mandat pentru exercitarea votului în cadrul Coreper II de către ambasadorul României la UE, respectiv ce punctaj a propus Ministrul a fi acordat celor trei candidaţi aflaţi în procedura de selecţie pentru funcţia de Procuror-şef european şi la ce dată a transmis ministrul justitiei proiectul de mandat?

4. Având în vedere prevederile art. 9 alin. (4) din H.G. nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi care au fost “obiectivele României” avute în vedere prin mandatul acordat ambasadorul României la UE în cadrul Coreper 11 din 20 februarie 2019, şi cum au fost justificate în raport cu tema aflată pe agenda Consiliului Uniunii Europene?

5. Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din H.G. nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi dacă, în calitate de Prim Ministru aI României, aţi aprobat cu modificări sau fără modificări, proiectul de mandat propus de Ministerul Justitiei şi avizat de ministrul delegat pentru afaceri europene, pentru exercitarea votului in cadrul Coreper II de către ambasadorul României la UE?

6. Având în vedere prevederile H.G. nr.16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările ulterioare, vă rog să îmi comunicaţi dacă mandatul acordat ambasadorului României la UE, Luminiţa Odobescu, în cadrul reuniunii COREPER din data de 20 februarie 2019, a respectat cerinţele imperative de politică externă a României, respectiv:

(1) a contribuit acest mandat la “promovarea intereselor naţionale ale României în cadrul Consiliului UE” (atribuţie legală a MAE conform art. 2 pct. 1 si pct.3 din HG 16/2017)?

(2) a contribuit acest mandat la promovarea imaginiii României în lume (obligaţie legală a MAE conform art. 3 pct. 1 din HG nr. 16/2017)?

(3) mandatul acordat se înscrie în lista priorităţilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene prezentată de dumneavoastră, în calitate de Prim — ministru, în cadrul plenului reunit al Parlamentului din 12 decembrie 2018″?

 

Senator Iulia SCÂNTEI

Partidul Național Liberal

Comisia Juridică a Senatului României

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Joi, 31 ianuarie, Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, fondatorul Platformei „Demnitate și Adevăr”, lider al blocului ACUM și al opoziției pro-europene din Republica Moldova, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași, colegii mei liberali, consilieri locali ai PNL Iasi susținând prin votul lor hotărârea Consiliului Local Iași. Read More

România a devenit un furnizor de securitate, prin folosirea propriilor resurse financiare și umane

29249264_2101710403392304_1689862874844780412_n

România a devenit un furnizor de securitate, prin folosirea propriilor resurse financiare și umane(efectul unui angajament politic național unic pentru alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea forțelor armate cu tipuri de armament, tehnica de lupta si echipamente militare), generând stabilitate inclusiv în regiunea flancului estic al NATO și o nouă dimensiune a cooperării militare în cadrul NATO pentru statele din culoarul Euro – Atlantic”, a fost mesajul pe care l-am susținut, în calitate de Senator al României, la cea de-a 11-a ediție a Forumului Europa – Ucraina, care a avut loc între 13 – 14 martie de la Rzeszów (Polonia).

Fără îndoială trăim vremuri tulburi în Europa și nu doar pe plan național. Dacă am reduce puțin zgomotul politic intern, uneori creat fără sens sau finalitate pentru cetățeni și pentru țară, am realiza mai bine contextul politic și militar în care se găsește România. Agenda politicii externe și de apărare a României nu este, cum ar spune unii, obiectul de interes doar al specialiștilor, pentru că în funcție de ceea ce se decide pe acest palier, se pot influența de la politici publice, economice, infrastructură majoră, până la rezultatul unor viitoare alegeri. Nu mai vorbim despre conflictele armate din regiune care au influențe asupra țărilor limitrofe, inclusiv asupra României.

Anexarea Crimeii de către Federația Rusă în martie 2014, cu încălcarea normelor basic ale dreptului internațional public, urmată de violențele armate din estul Ucrainei și de destabilizarea economică a țării vecine, par să fi generat un fel de “last wake-up call” (pe românește, o trezire în ceasul al 12 lea) în rândul țărilor europene, mai preocupate ca niciodată de securitatea lor în fața unor acțiuni rusești deloc pașnice. Rusia a reușit în ultimii ani, ceea ce nu credeam noi, est-europenii, că se va mai întâmpla, după destrămarea fostei URSS și terminarea Războiului Rece: o destabilizare constantă și o deteriorare a situației securității în estul Europei. După anexarea ilegală a Crimeii, Marea Neagră a fost transformată în cel mai nou “loc de joacă” al Rusiei, aceasta etalându-și ostentativ, aproape la fiecare lună, capabilitățile militare, ceea ce e de natură să producă reale îngrijorări atât României, cât și celorlalte țări din sud-estul Europei.

Tocmai aceste îngrijorări, au generat și preocupări concrete pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, cu prioritate pe flancul estic, din care face parte și România.
Întrucât Romania are granita comuna cu Ucraina și după anexarea Crimeii, și o graniță maritimă cu Federația Rusă, iar Polonia are graniță cu Rusia, puțini politicieni, unii chiar membri ai comisiilor de apărare din Parlament, știu că cele două țări au conceput două noi scheme de colaborare care să le intarească pozitia în cadrul NATO si UE: prima colaborare vizează Formatul București (B9), iar cea de-a doua, Initiativa celor Trei Mări (3SI), Baltica, Adriatica și Neagră.

Formatul București B9 (având ca țări membre Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România şi Republica Slovacă) a fost propus chiar de presedintele Klaus Iohannis si de omologul său polonez, Andrzej Duda, în timpul summit-ului statelor central si est europene, din noiembrie 2015, de la Bucuresti. Obiectivul României e cât se poate de ferm în cadrul acestei inițiative:dezvoltarea unui grup regional de cooperare pentru sustinerea obiectivelor NATO ce vizeaza imbunatatirea securitatii si stabilitatii intre Marile Baltica si Neagră.

Această platformă de cooperare regională în interiorul Alianței Nord-Atlantice, pare să fi fost nu doar una inspirată, dar și una cu rezultate politice concrete. Ea a generat alți piloni de consultări și decizii. La 9 octombrie 2017, la Varșovia, la reuniunea miniştrilor de externe din statele Formatului Bucureşti 9 (B9), a fost adoptată o declarație comună cu un ecou deosebit în pregătirea summitului NATO de la Varșovia din 2016, statele participante punctând ca esențială “legătura transatlantica puternică pentru securitatea euro-atlantică. A fost salutat angajamentul militar sporit al SUA faţă de securitatea şi apărarea Europei, inclusiv creşterea semnificativă a finanţării pentru 2018 a Iniţiativei Europene de Descurajare.

Conștienți fiind că acţiunile Rusiei ameninţă obiectivul afirmat deja de multă vreme de a avea o Europă unită, liberă şi în pace, platforma B9 s-a extins anul acesta, chiar în aceste zile având loc la București, reuniunea miniştrilor apărării din ţările participante la „Iniţiativa Bucharest 9 (B9)”,  la reuniune fiind prezenți însă și oficiali ai NATO, precum şi reprezentanţi ai Departamentului american al Apărării.

Aceasta reuniune va fi urmată de primul summit parlamentar al Formatului de la București B9 care va avea loc tot în capitala României, în luna aprilie anul acesta, și va oferi astfel o dimensiune parlamentară acestui concept de cooperare militară propus de România.

Conferință internațională „Provocări de securitate în Sud-Estul Europei” | Iași, 3 noiembrie

Conferință internațională „Provocări de securitate în Sud-Estul Europei” | Iași, 3 noiembrie

 

vers16_optimized

Senatorul PNL Iulia Scântei a evidențiat importanța pentru Iași

a  conferinței „Provocări de securitate în Sud-Estul Europei”

Iași, 31 octombrie 2017

Senatorul PNL Iulia Scântei a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, scopul conferinței „Provocări de securitate în Sud-Estul Europei” care va avea loc vineri, 3 noiembrie 2017 în Aula Universității „Al. I. Cuza” Iași.  Evenimentul a fost inițiat și sprijinit în organizare de către senatorul liberal.

„În luna iunie, după ce am fost invitată  la Forumul “Black Sea and Balkans Security Forum” de la Constanța, am susținut că și Iașiul ar trebui să se implice în dezbateri pe teme de politica externă si să sprijine, la nicel regional, agenda în acest domeniu a Președintelui Klaus Iohannis, proiectele de diplomație publică ale Ministerului Afacerilor Externe. Moldova reprezintă azi, din punct de vedere geo-strategic, granița de est a Uniunii Europene și a NATO, iar Iașiul este principalul centru universitar și economic al regiunii care poate furniza atât specialiști, cât și expertize pentru realizarea politicilor publice din domeniul securității cibernetice și al apărării naționale.

De aceea, am propus celor două mari universități ieșene, Universitatea „Al. I. Cuza” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” să fie, alături de Asociația New Strategy Center,  organizatorii acestui eveniment, aflat sub Înaltul Patronaj al Ministerului Afacerilor Externe. Adresez mulțumiri publice rectorilor celor două universități ieșene pentru implicarea și deschiderea de care au dat dovadă pentru realizarea acestei conferințe”,  a spus senatoarea Iulia Scântei.

Subiectul conferinței va aborda riscurile de securitate și oportunitățile de politică externă din spațiul sud-est european, rolul la nivel regional al autorităților locale în implementarea unor politici și proiecte în domeniul securității naționale. Vor fi prezentate puncte de vedere de specialitate de către  reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, ai Serviciului Român de Informații și ai NATO.

Cea de-a doua parte a conferinței va fi dedicată temei privind securitatea cibernetică:

În ultimii ani, atacurile cibernetice la nivel mondial s-au multiplicat, mai mult de jumătate dintre companiile europene au fost afectate, sectoare diverse de activitate au fost vizate, cum ar fi cele din domeniul tranporturilor, sistemele bancare, bazele de date guvernamentale sau rețelele de distribuție a energiei.

Costul estimat al prejudiciilor cauzate de  aceste atacuri este de circa 400 miliarde USD pe an. Pentru a ne bucura liniștiți de efectele benefice din economie pe care fenomenul digitalizării le-a produs, trebuie să elaborăm politici publice care să gestioneze riscurile digitalizării și să limiteze efectele atacurilor cibernetice.

Iașiul are un potential extraordinar, insuficient folosit în domeniul securității cibernetice. Universitățile ieșene pregătesc tineri specialiști în domeniul IT, capabili să realizeze programe informatice, softuri destinate întăririi capacității de apărare cibernetică. E timpul ca Iașiul să nu mai fie, în principal, exportator de specialiști IT, ci să exporte soluții și expertizele lor către mediul politic și guvernamental specializat, pentru a fi incluse în politicile publice și în proiectele din domeniul securității cibernetice, 

Iașiul are tot ce trebuie pentru a găzdui un Centru guvernamental de excelență pentru securitate cibernetică, care să asigure prin specialiștii din regiune, infrastructura pentru combaterea atacurilor cibernetice. Acest centru ar putea coordona programul de securitate cibernetică (Cyber Defence) pentru Ucraina și unul similar pentru Republica Moldova” a mai declarat senatoarea Iulia Scântei.

Sursă: Departamentul de Comunicare al PNL IAȘI

Mai multe detalii despre eveniment aici.

GUVERNUL MIHAI TUDOSE DETURNEAZĂ FONDURI PUBLICE “ÎN NUMELE CENTENARULUI” ÎNCĂLCÂND DECIZIILE OBLIGATORII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE ȘI SFIDÂND CURTEA DE CONTURI

GUVERNUL MIHAI TUDOSE DETURNEAZĂ FONDURI PUBLICE “ÎN NUMELE CENTENARULUI” ÎNCĂLCÂND DECIZIILE OBLIGATORII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE ȘI SFIDÂND CURTEA DE CONTURI

La IAȘI, Președintele Consiliului Județean îngroapă în derizoriu Centenarul Iași – capitala Regatului României 1916 – 1918, sfidează memoria celor 30.000 de victime ale tifosului exantematic și trimite ieșenii la BAL(AMUC)

 

Coaliția parlamentară PSD – ALDE și acest guvern de plagiatori și miniștri cu probleme penale, nu au nicio limită în încălcarea legilor, nederanjându-i că afectează astfel interesele cetățenilor.

Un exemplu îl reprezintă Hotărârea de Guvern nr. 721 din 6 octombrie 2017,  prin care Guvernul României, la cererea președintelui CJ Iași, Maricel Popa, susținută ca inițiator, și de ministerul bogat în fonduri al doamnei ministru Sevil Shhaideh (MDRAP), a alocat Județului Iași, suma de 6 milioane de lei (suma exacta 5.956,3 mii lei) pentru o serie de acțiuni și un program de evenimente dedicate Centenarului Iași – capitala Regatului României 1916 – 1918, ca preambul al Centenarului Marii Uniri din 1918.

O sumă de 1.300.000 Eur a fost alocată practic, în mod nelegal, din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru a acoperi cheltuielile de organizare a unei sedințe de guvern și a unei ședințe festive a Parlamentului (ar fi de fapt, a doua ședință festivă după cea organizată cu aceeași temă a Centenarului Iașului, la data de 26 aprilie 2017, în plenul Parlamentului!) care vor avea loc la Iași, în zilele de 23 și 24 noiembrie anul acesta, dar și pentru a distra politicienii care vor sosi la Iași, miniștri și parlamentari, care nu au făcut NICIO AUTOSTRADĂ, NICIUN SPITAL REGIONAL, niciun proiect major pentru IAȘI și pentru MOLDOVA, în ultimii 27 de ani, cu focuri de artificii, jocuri de lumini, târguri de zacaricale, concerte și bineînțeles, cu un “Bal al Centenarului” de numai o jumătate de milion de Lei (!).

Gestul Guvernului Tudose de a modifica nelegal destinația fondurilor publice din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului si de a permite cheltuirea banului public în mod nejustificat, pe baluri și artificii, încalcă Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, deciziile Curții Constituționale și rapoartele Curții de Conturi întrucât:

  (1) Conform art.30 alin. (2) si (3) din Legea nr.500/2002 privind finantele publice, sumele de bani din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar, sau pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe.

Din acest Fond special de rezervă, se acordă de exemplu despăgubirile pentru calamități, ajutoare umanitare pentru comunități locale sau pentru victime ale unor catastrofe, incendii sau ale unor accidente cu urmări deosebit de grave, ajutoare medicale pentru cei grav bolnavi care necesită tratament în străinătate.

  (2) Guvernul, într-un mod total iresponsabil față de nevoile reale ale cetățenilor, conștient totuși că nu putea plăti direct din Fondul de rezervă extravaganțele, balul, artificiile și concertele dorite de președintele CJ Iași, Maricel Popa, a diminuat Fondul de rezervă bugetară cu suma de 6 milioane lei și, printr-o inginerie financiară bugetară, a transferat acești bani, ilegal și neconstituțional, la capitolul aferent “sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2017”, iar de aici, au fost alocați Consiliului Județean Iași “În numele Centenarului”.

  (3) Prin Decizia nr. 558 din 24 mai 2012, Curtea Constituţională arată că fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, urgențelor, stării de necessitate, și doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare. Curtea a constatat și a reconfirmat obligația Guvernului de a respecta destinația specială a Fondului de rezervă bugetară și de a angaja orice cheltuieli cu respectarea acestui scop pentru care a fost constituit, respectiv: “alocarea de sume din acest fond pentru bugetele locale se poate realiza numai pentru acoperirea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute pe parcursul unui exercitiu bugetar si pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe”.

Inexistenţa unei situaţii care să se circumscrie stării de urgenţă care să fi stat la baza alocării sumelor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului constituie premisa unei eventuale deturnări a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila lor direcţionare spre alte destinaţii, a arătat CCR, în motivarea deciziei din 24 mai 2012.

   (4) Nenumărate rapoarte ale Curții de Conturi au evidențiat deturnările ilegale de bani din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, practicate de guvernele PSD, campion fiind guvernul PONTA care, potrivit raportului din 2015 al Curții, a alocat ilegal sume din Fondul de rezervă, acesta fiind majorat, într-un singur an (2014) de 14,5 ori. Curtea de Conturi a constatat că guvernul PSD condus de Victor Ponta a creat mecanismul prin care, din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, să se aloce sume către ordonatori de credite fără a fi încadrate în categoria «urgente şi neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar».

Același mecanism fraudulos de deturnare a fondurilor publice de la destinația lor legală, a fost folosit și de Guvernul Tudose prin adoptarea HG nr. 721/2017 prin care s-au alocat județului Iași cele 6 milioane de lei pentru chefuri politice și festivisme inutile, sub pălăria Centenarului.

PENTRU ACESTE MOTIVE VĂDITE DE NELEGALITATE, în calitate de Senator de Iași, voi propune conducerii Partidului Național Liberal, inițierea procedurii pentru contestarea H.G. nr. 721/2017, pe calea contenciosului administrativ în vederea anulării ei, întrucât a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr. 500/2002 și a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale.

Hotărârea de Guvern nr. 721/2017 și cei 6 milioane de lei deturnați din Fondul de rezervă bugetară, nu sunt pentru a omagia cum se cuvine, cu respect, Centenarul Iașului, ci pentru a alimenta, prin festivisme, imaginea și orgoliul unor politicieni care nu sunt capabili să realizeze nicio autostradă, niciun spital, niciun proiect durabil pentru Iași, și nici nu știu să arate respect orașului Iași și regiunii Moldovei pentru sacrificiul locuitorilor lor de acum 100 de ani când au luptat pentru continuitatea statului român, pregătind Marea Unire din 1918.

 

Senator Iulia SCÂNTEI

Întrevedere cu E.S. dna Khadija Bukar Abba Ibrahim, ministru de stat pentru afaceri externe al Republicii Federale Nigeria

Întrevedere cu E.S. dna Khadija Bukar Abba Ibrahim, ministru de stat pentru afaceri externe al Republicii Federale Nigeria

Comunicat de presă

București, 14 iulie 2017

Vicepreședintele Senatului, dna Laura-Iuliana Scântei, a avut o întrevedere, joi, 13 iulie 2017, cu E.S. dna Khadija Bukar Abba Ibrahim, ministru de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Nigeria, în cadrul vizitei pe care demnitarul nigerian o întreprinde în România.
Discuţiile au evidenţiat interesul reciproc pentru intensificarea dialogului politic, inclusiv în plan parlamentar, în vederea dezvoltării cooperării bilaterale în domenii de interes comun, precum: educaţie, agricultură și securitate.
Cei doi înalți oficiali au exprimat preocuparea pentru identificarea celor mai bune soluții în vederea creşterii volumului şi diversificării conţinutului schimburilor comerciale între România şi Republica Federală Nigeria, având în vedere potenţialul încă neexplorat în acest domeniu al celor două ţări. A fost evidențiat rolul și contribuția pe care o pot avea comunitățile de oameni de afaceri asociați în sistemul Camerelor de comerț și industrie din România și Nigeria, precum și importanța re-activării Camerelor bilaterale de comerț existente în ambele țări.
O temă importantă de discuţie a fost cooperarea în domeniul educaţiei, având în vedere și numărul în creştere al tinerilor nigerieni înscrişi la diverse programe din cadrul învăţământului superior din România. Vicepreședintele Senatului a subliniat în acest context importanța politicilor orientate în sprijinul școlarizării fetelor și tinerelor femei ca mijloc al reducerii deficitului de participare în consolidarea democrației. A menționat utilitatea deosebită pe care politicile de incluziune a femeilor pe poziții eligibile în procesul electoral o au în asigurarea coeziunii sociale și promovarea reconcilierii.
Din delegaţia Republicii Federale Nigeria au mai făcut parte și dl Bukar Abba Ibrahim, senator și dl Alex Enan Kefas, însărcinat cu afaceri a.i. în România.

Sursă: senat.ro

DSC_5164_resize

DSC_5281_resize