Comunicat de presă privind selecția procurorilor europeni pentru Parchetul European derulată în mod neconstituţional de către Ministrul Justiţiei.

Comunicat de presă privind selecția procurorilor europeni pentru Parchetul European derulată în mod neconstituţional de către Ministrul Justiţiei.

Dragnea a cerut, Toader a executat: MINISTRUL JUSTIȚIEI va exercita controlul politic asupra marilor dosare de corupție și va alege procurorii de caz care vor investiga infracțiunile contra intereselor financiare ale uniunii europene cu prejudicii de cel puțin 10 milioane de euro

Cu sprijinul Guvernului PSD-Dragnea-Dăncilă, ministrul justiției a pregătit sistemului judiciar o nouă lovitură de grație:Tudorel Toader va alege după recomandările de partid, procurorii de caz în marile dosare penale privind fraudele cu fonduri europene. PrinOrdonanța de Urgență nr. 8/2019 pentru organizarea selecției candidaților la funcția de procuror european și de procuror european delegat,ministrul justiției și-a reglementat în mod neconstituțional, prerogativa absolută și discreționară de a selecta procurorii naționali care vor exercita atribuțiile de procurori europeni delegați ai Parchetului European. Potrivit Regulamentului Parchetului European (EPPO), în fiecare stat membru vor exista doi sau mai mulți procurori europeni delegați care vor investiga, vor efectua acte de urmărire penală, vor avea dreptul de a emite sau de a solicita mandate de arestare europene în domeniul de competență al EPPO și vor trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 și pe complicii acestora.

Practic, ministrul justiției,numit politic și susținut în funcție de liderul PSD Liviu Dragnea, el însuși cercetat de DNA pentru o fraudă cu fonduri europene în Dosarul ‘’Tel Drum’’,va avea dreptul să aleagă procurorii români de caz, în urma unei proceduri de selecție derulate cu încălcarea Regulamentului EPPO 2017/1.939, din care nu face parte niciun procuror de rang înalt din cadrul Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și de Justiție.Potrivit art. 3 alin. (2) din OUG nr.8/2019, “Candidaţii la funcţia de procuror european delegat în România sunt desemnaţi de ministrul justiţieicare comunică ulterior, Procurorului-şef european, numele candidaților selectați în vederea numirii lor de către Colegiul Parchetului European, în condiţiile art. 17 din Regulamentul EPPO.

Mai mult, prin desemnarea Ministerului Justiției ca ‘’autoritate relevantă’’în raporturile cu Parchetul European, Tudorel Toader se va amesteca și în modul în care procurorii români cu atribuții de procurori europeni delegați își vor exercita competențele funcționale și teritoriale în dosarele privind infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene. Ministrul Justiției încalcă astfel, atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Secției pentru procurori, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ambele republicate, cu modificările şi completările ulterioare. În prezent, Secția de procurori a CSMeste cea care decide cu privire la promovarea procurorilor și aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete.

În forma adoptată de Guvern, Ordonanța de urgență nr. 8/2019 va afecta și competența materială a Direcției Naționale Anticorupție, singura care investighează infracțiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene conform Legii nr. 255/2013 (inclusiv infracțiunile care privesc fraudarea fondurilor UE – fals și uz de fals, schimbarea destinației fondurilor UE și acordarea ilegală de finanțări cu fonduri UE). OUG nr. 8/2019 prevede posibilitatea de a desemna procurori europeni delegați din rândul procurorilor cu grad profesional cel puţin de parchet de pe lângă tribunal, dar aceștia nu pot investiga fraudele cu fonduri UE, ci doar dosarele penale privind fraudele intracomunitare în domeniul TVA reglementate prin Directiva (EU) 2017/1371privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.Modificarea competenței materiale a DNA nu poate fi făcută indirect, printr-o ordonanță de urgență privitoare la selecția unor procurori europeni, după cum nici promovarea unui procuror în structura DNA nu poate avea loc printr-o modalitate sui generis introdusă prin OUG 8, ca urmare a desemnării lui ca procuror european delegat.

Procedura de selecție a procurorilor europeni prevăzută de OUG 8/2019 demarează joi, 14 martie, când, potrivit Anunțului publicat pe site-ul Ministerului Justiției, este ultima zi pentru depunerea dosarelor de candidatură. Interviul candidaților este programat pentru perioada 18 – 22 martie la sediul Ministerului Justiției, unde ‘’comisia Toader – Savonea’’ va decide după bunul plac, cine vor fi procurorii europeni care vor trimite în judecată pe autorii fraudelor cu fonduri UE de peste 10 milioane de Euro.Cei doi specialiști în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, membri ai comisiei de selecțiedesemnați de către ministrul justiției, nu sunt cunoscuți public.

OUG nr.8/2019 se află încă în procedură parlamentară de adoptare, dar este întârziată în mod deliberat de către parlamentarii coaliției PSD-ALDE pentru a permite selecția discreționară și neconstituțională a procurorilor europeni. Senatorii Partidului Național Liberal din cadrul Comisiei Juridice a Senatului au semnalat public neregulile constituționale și de încălcare a Regulamentului Parchetului European încă de la adoptarea OUG 8 și au depus amendamente pentru corectarea soluțiilor legislative.

Solicit public, Primului Ministru Viorica Dăncilă să stopeze procedura de selecție a procurorilor europeni derulată de ministrul justiției și fie să abroge O.U.G. nr. 8/2019,fie să adopte o nouă ordonanță de urgență care să stabilească o procedură de selecție conformă cu Constituția României, legile în vigoare și cu Regulamentul Parchetului European, și o comisie de selecție din care să facă parte și procurori de rang înalt din cadrul Secției pentru procurori a CSM sau din Parchetul General, pentru a garanta un statut independent din punct de vedere funcțional și legal, viitorilor procurori europeni și procurori europeni delegați.

 

Iulia SCÂNTEI, 

Comisia Juridică a Senatului – Senator PNL

Interpelare privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal către Ministrul Justiţiei

Interpelare privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal către Ministrul Justiţiei

Obiectul interpelării: *Modul de îndeplinire a atribuţillor legale de către Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017 pentru modificarea , şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

** Efectele aplicăril Legii nr. 16912017 (in date statistice)

*** Alte date statistice privind populaţia penitenciară

Domnule Ministru,

în vederea identificării soluţiilor legislative optime şi echilibrate în cadrul exerciţiului dreptului la iniţiativă Iegislativă pentru modificarea Legii nr. 169/2017 sub aspectul înlăturării sau reducerii efectelor sociale negative pe care măsura recursului compensatoriu le-a produs de Ia intrarea în vigoare a legii sus menţionate (a se vedea numărul de fapte de omor, tâlhării, violuri, alte fapte cu violenţă săvârşite de cei care au fost eliberaţi în urma beneficiilor legale oferite de măsura recursului compensatoriu), în scopul efectuării unei analize a modului cum au fost aplicate prevederile Legii nr. 169/2017 de către Comisiile prevăzute de art. II din Iege, respectiv cum au fost identificate, analizate/încadrate şi centralizate criteriile stabilite de legittitor prin art, 55 indice 1 alin. (3) din legea sus mentionată, în scopul redactării unor iniţiative legislative parlamentare pentru care sunt necesare date statistice,

în temeiul art. 34 litera (d) şi (i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la obligaţiile membrilor Guvernului reglementate prin art. 111 şi art. 112 din Constituţia României,

Vă rog să îmi comunicaţi următoarele informaţii şi înscrisuri:

  1. Actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 2773/C/2017 din 17.10.2017 publicat în M. Of. nr. 822 din 18.10.2017 pentru aprobarea Situaţiei centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie, respectiv:
  2. a. Inventarele clădirilor cu destinaţia spaţii de cazare pentru persoane private de libertate întocmite la nivelul fiecărei unităţi penitenciare, centru de detenţie şi centru educativ, de către toate Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, in conformitate cu dispoziţiile art. III din legea menţionată;
  3. Rapoartele de analiză şi încadrare în criteriile prevăzute de art. 55 indice 1 alin (3) a spaţiilor de cazare pentru persoane private de liberate, întocmite de către toate Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017 în conformitate cu dispoziţiile art. IV alin. (1) din lege, astfel cum au fost acestea transmise către Administraţia Naţionată a Penitenciarelor (sediul central);
  4. Situaţia centralizată a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie întocmită de Administratia Naţională a Penitenciarelor şi transmisă spre aprobare Ministrului Justitiei conform art. IV alin. (7) din Legea nr. 169/2017;
  5. Actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 2002/C/2018 din 23.05.2018 publicat în M. Of. nr. 513 din 21.06.2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.773/C/2017 pentru aprobarea Situaţiei centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de detenţie, respectiv:
  6. Propunerile de actualizare (pentru includerea sau scoaterea în/din categoria clădirilor care asigură condiţii corespunzătoare de detenţie) întocmite Ia nivelul unităţilor penitenciare, centrelor de detenţie sau centrelor educative la care face referite OM.J. nr. 2002/C/2018, de către Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, in conformitate cu dispoziţiile art. IV alin. (8) din lege si art. 2 din OMJ nr. 2773/C/2017;
  7. Situaţia centralizată a propunerilor de actualizare (pentru includerea sau scoaterea în/din categoria clădirilor care asigură condiţii corespunzătoare de detenţie) întocmită de Administratia Naţională a Penitenciarelor şi transmisă spre aprobare Ministrului Justiţiei conform art. IV alin. (8). din Legea nr. 169/2017;

Precizare: Vă rog să transmiteti actele mentionate la punctele (1) şi (2) de mai sus, în copie xerox, în forma lor înregistrata la Administratia Naţionala a Penitenciarelor şi respectiv ia Ministerul Justiţiei, cu menţionarea nivelului de clasificare, dacă este cazul.

  1. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (a), vă rog să îmi comunicaţi în cuprinsul unui tabel, indicele lunar mediu de supraaglomerare aferent fiecărei clădiri încadrate Ia acest criteriu prin OMJ nx. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 — 1 februarie 2019;
  2. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (b), vă rog să îmi comunicaţi copii după hotărârile judecatoresti pronuntate de instanţele naţionale sau internaţionale avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. lI din lege la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012 – 1 februarie 2019;
  3. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) Iitera (c), vă rog să îmi comunicaţi “standardele nationale în materie” avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. II din lege, la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 20021C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012- 1 februarie 2019;
  4. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) Iitera (d), vă rog să imi comunicaţi “analiza programului de furnizare a agentului termic, corespunzător anotimpului rece” pentru perioada 24 iulie 2012 — data intrării in vi,coare a Legii nr. 169/2017, precum şi “analiza prin măsurători zilnice la nivelul clădirilor, corespunzător anotimpului rece” pentru perioada 01.10.2017-01.02.2019, avute în vedere de Comisille prevăzute de art. II din lege, la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018;
  5. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (e), vă rog să îmi comunicaţi “standardele naţionale privind normele sanitare, precum şi a celor care impun asigurarea drepturilor aferente igienei individuale/colective pentru persoanele private de libertate” avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. II din lege, la încadrarea flecărel clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulle 2012 — 1 februarie 2019;
  6. În vederea analizei criteriului enunţat de art. 55 indice 1 alin. (3) litera (f), vă rog să îmi comunicaţi copii după hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele naţionale sau internaţionale avute în vedere de Comisiile prevăzute de art. lI din lege la încadrarea fiecărei clădiri în acest criteriu, prin OMJ nr. 2773/C/2017 si OMJ nr. 2002/C/2018, pentru perioada cuprinsă între 24 iulie 2012- 1 februarie 2019;
  7. Vă rog să îmi comunicaţi dacă în vederea emiterii celor două ordine de ministru OMJ nr. 2773/C/2017 şi OMJ nr. 2002/C/2018, aţi dispus în calitate de ministru, prin Administratia Naţională a Penitenciarelor, prin direcţiile de specialitate din cadrul ministerului ori prin Corpul de control al ministrului, verificarea în teritoriu a datelor furnizate de Comisiile prevăzute de art. II din Legea nr. 169/2017, prin sondaj sau pe baza unui plan de control. În caz afirmativ, vă rog să îmi precizati unităţile penitenciare, centrele de detenţie sau centrele educative unde a fost efectuată verificarea condiţiilor şi rapoartele întocmite de echipele de control.
  8. Vă rog să îmi comunicaţi numărul populaţiei penitenciare existent Ia data de 01.02.2019 la nivelul unităţilor penitenciare, centrelor de detenţie şi centrelor educative, cu menţionarea distinctă a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

  1. Numărul total al persoanelor private de libertate care au beneficiat de efectele recursului compensatoriu şi au fost eliberate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 1 februarie 2019, din unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, condiţionat sau la terrnen amplinit ca urmare a aplicării art. 55 indice 1 alin. 3 din lege) cu menţionarea distinctă a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor cetăţeni străini, cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

– Distributia lor numerică pe unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative;

– Numărul beneficiarilor recursului compensatoriu care au executat pedepse si/sau măsuri privative de libertate în centre de reţinere şi arestare preventiva conform art. VI alin (2) din lege;

  1. Numărul persoanelor eliberate ca urmare a aplicării Legii nr. 169/2017 care au recidivat în perioada cuprinsă între data eliberării şi data de 01.02.2019, cu indicarea unitatilor penitenciare de unde s-au eliberat. Se va indica distict:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

  1. Numărul total al persoanelor private de libertate care au decedat în perioada 01.01.2017- 01.02.2019 în unităţi penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, precum si în centre de reţinere sau de arestare preventivă, cu indicarea distincta a:

– Numărului de femei, bărbaţi şi minori;

– Numărului persoanelor — cetăţeni străini cu indicarea statelor a căror cetăţenie o deţin;

– Cauzelor deceselor survenite: vârsta, boli (enumerarea bolilor cronice/acute), accidente (enumerare tipuri de accidente), acte suicidare, acte de violenţă săvârşite de alte persoane private de libertate sau de personalul de pază din cadrul spaţiilor de detenţie

  1. Numărul cazurilor de violuri, agresiuni sexuale raportate în perioada 01.01.2017 — 01.02.2019, avand ca victime persoanele private de liberate (femei, bărbati, minori), indiferent de spaţiul de detenţie, cu mentionarea distincta a cazurilor în care agresor a fost o altă persoană decât cele . aflate executarea pedepselor privative de libertate.
  2. Numărul copiilor nou născuţi (cu indicarea distinctă a nr. de fete-băieţi) în penitenciare, centre de detenţie sau centre educative, în perioada 01.01.2017 — 01.02.2019, cu indicarea celor care se află ia data de 01.02.2019 tot în mediul penitenciar împreuna cu mamele lor, cu indicarea unităţilor unde se află.

Senator Iulia SCÂNTEI

Partidul Național Liberal

Comisia Juridică a Senatului României

Interpelare cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef European către Prim Ministru al României

Interpelare cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef European către Prim Ministru al României

Obiectul interpelării: Elementele, procedura şi efectele exercitării mandatului acordat ambasadorului României la UE, Luminita Odobescu, pentru exercitarea votului în cadrul Reuniunii ambasadorilor ţărilor UE (COREPER II), din data de 20 februarie 2019, cu privire la desemnarea viitorului Procuror – şef european

 

Distinsă Doamnă Prim Ministru,

În temeiul art. 34 litera (d) şi (i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată,cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la obligaţiile membrilor Guvernului reglementate prin art. 111 şi art. 112 din Constituţia României,

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul la prezenta interpelare, astfel:

1. Care a fost punctajul pe care ambasadorul României la UE l-a acordat celor trei candidaţi înscrişi pentru funcţia de Procuror şef european, respectiv: numărul de puncte acordate domnului Jean—Francois Bohnert (Franta), numărul de puncte acordate doamnei Laura Codruta Kovesi (România) şi numărul de puncte acordate domnului Andres Ritter (Germania), astfel cum rezultă acestea din Raportul participării la reuniunea Coreper, redactat şi transmis de către Reprezentanţa Permanentă a României pe lăngă Uniunea Europeană în temeiul art. 12 alin. (3) din HG nr. 34/2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene?

2.Vă rog să confirmati dacă ambasadorul României UE, Luminita Odohescu, a îndeplinit în integralitate mandatul acordat de Primul Ministru al Românie, în cadrul reuniunii COREPER din data de 20 februarie 2019 şi dacă ambasadorul României la UE a solicitat, pe parcursul reuniunii, modificarea mandatului acordat iniţial în privinţa modalităţii de punctare a candidaţilor la funcţia de procuror şef european.

3. Având în vedere dispoziţiile art. 8 şi art. 9 alin. (1) din HG nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi ce a propus Ministerul Justiţiei, prin Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, ca proiect de mandat pentru exercitarea votului în cadrul Coreper II de către ambasadorul României la UE, respectiv ce punctaj a propus Ministrul a fi acordat celor trei candidaţi aflaţi în procedura de selecţie pentru funcţia de Procuror-şef european şi la ce dată a transmis ministrul justitiei proiectul de mandat?

4. Având în vedere prevederile art. 9 alin. (4) din H.G. nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi care au fost “obiectivele României” avute în vedere prin mandatul acordat ambasadorul României la UE în cadrul Coreper 11 din 20 februarie 2019, şi cum au fost justificate în raport cu tema aflată pe agenda Consiliului Uniunii Europene?

5. Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din H.G. nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicaţi dacă, în calitate de Prim Ministru aI României, aţi aprobat cu modificări sau fără modificări, proiectul de mandat propus de Ministerul Justitiei şi avizat de ministrul delegat pentru afaceri europene, pentru exercitarea votului in cadrul Coreper II de către ambasadorul României la UE?

6. Având în vedere prevederile H.G. nr.16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările ulterioare, vă rog să îmi comunicaţi dacă mandatul acordat ambasadorului României la UE, Luminiţa Odobescu, în cadrul reuniunii COREPER din data de 20 februarie 2019, a respectat cerinţele imperative de politică externă a României, respectiv:

(1) a contribuit acest mandat la “promovarea intereselor naţionale ale României în cadrul Consiliului UE” (atribuţie legală a MAE conform art. 2 pct. 1 si pct.3 din HG 16/2017)?

(2) a contribuit acest mandat la promovarea imaginiii României în lume (obligaţie legală a MAE conform art. 3 pct. 1 din HG nr. 16/2017)?

(3) mandatul acordat se înscrie în lista priorităţilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene prezentată de dumneavoastră, în calitate de Prim — ministru, în cadrul plenului reunit al Parlamentului din 12 decembrie 2018″?

 

Senator Iulia SCÂNTEI

Partidul Național Liberal

Comisia Juridică a Senatului României

COMUNICAT DE PRESĂ : Ministrul Justiției “patronează” o selecție națională pentru procurorii europeni în baza O.U.G. nr.8/2019 cu încălcarea Regulamentului UE nr.2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO)

COMUNICAT DE PRESĂ : Ministrul Justiției “patronează” o selecție națională pentru procurorii europeni în baza O.U.G. nr.8/2019 cu încălcarea Regulamentului UE nr.2017/1939 privind instituirea Parchetului European (EPPO)

În ziua în care Guvernul a adoptat neconstituționala Ordonanță de Urgentă nr. 7/2019 care i-a scos în stradă, din nou pe români, iar pe treptele instantelor – pe judecători si procurori, în aceeași zi, la propunerea aceluiași ministru al justiției T. Toader, Guvernul a adoptat și O.U.G. nr. 8/2019 pentru organizarea selecției candidaților la funcția de procuror european și de procuror european delegat, dar cu încălcarea chiar a prevederilor Regulamentului UE 2017/1939. Read More

19 februarie – “MARȚEA NEAGRĂ” a JUSTIȚIEI în România!

19 februarie – “MARȚEA NEAGRĂ” a JUSTIȚIEI în România!

Guvernul a recidivat! În marțea neagră din 31 ianuarie 2017, Guvernul PSDragnea -Grindeanu a adoptat controversata Ordonanță de Urgență nr. 13, prin care a adus modificări Codurilor penale, sub semnatura ministrului justitiei de atunci, Florin Iordache. După doi ani de proteste civice în țară și străinătate, după doi ani de avertismente, recomandări și rapoarte ale forurilor europene și ale aliaților, azi, marți, 19 februarie, Guvernul PSDragnea-Dăncilă a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență mult mai nocivă, sub semnatura ministrului justitiei Tudorel Toader. Read More

Este PNL un partid cu adevărat “național” dar și “european”?

Este PNL un partid cu adevărat “național” dar și “european”?

Au rămas mai puțin de 100 de zile până la alegerile europarlamentare. În România, alegerile pentru viitorul Parlament European vor avea loc la 26 mai 2019 când românii sunt chemați să își aleagă parlamentarii europeni care vor influența major viitorul politic al Europei și al cetățenilor statelor membre.
România va avea 33 de mandate în Parlamentul European, faţă de 32 câte are în prezent, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Read More

OUG-ul pentru desființarea hotărârilor penale definitive – “cadoul” ministrului justitiei Tudorel Toader pentru Liviu Dragnea în anul alegerilor prezidențiale!

OUG-ul pentru desființarea hotărârilor penale definitive – “cadoul” ministrului justitiei Tudorel Toader pentru Liviu Dragnea în anul alegerilor prezidențiale!

PSD, ALDE si Ministrul justiției Tudorel Toader clamează la toate televiziunile “reparația morală” și “justiția adevărată” pe care o vor face ei, prin noua OUG, care îi va repune în termen pe toti politicienii condamnați penal pentru infracțiuni de corupție și asimilate între 1 februarie 2014 – 1 decembrie 2018! Read More

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași

Joi, 31 ianuarie, Andrei Năstase, primarul ales al municipiului Chișinău, fondatorul Platformei „Demnitate și Adevăr”, lider al blocului ACUM și al opoziției pro-europene din Republica Moldova, a devenit CETĂȚEAN de ONOARE al Municipiului Iași, colegii mei liberali, consilieri locali ai PNL Iasi susținând prin votul lor hotărârea Consiliului Local Iași. Read More

Gânduri de duminică despre … pălării și nu numai

Gânduri de duminică despre … pălării și nu numai

Festivitățile de la Iași din 23 și 24 ianuarie, dedicate celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, dar și dobândirii de către Municipiul Iași a statutului de “capitală istorică a României”, au readus în prim planul dezbaterii publice, nu doar polemici politice, ci și aprinse dezbateri pe rețelele de socializare ori în media locală despre ținutele purtate de participanții la evenimente. ) Read More