Expoziția de pictură  Emil Ciocoiu „IAȘI – AMFITEATRUL UNIRII” eveniment dedicat Centenarului „IAȘI – Capitala Regatului României 1916-1918” și Centenarului Marii Uniri – 1 decembrie 1918

Expoziția de pictură Emil Ciocoiu „IAȘI – AMFITEATRUL UNIRII” eveniment dedicat Centenarului „IAȘI – Capitala Regatului României 1916-1918” și Centenarului Marii Uniri – 1 decembrie 1918

1640x624-amfit

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Artă anunță deschiderea expoziției de pictură „IAȘI – AMFITEATRUL UNIRII” a  artistului Emil Ciocoiu, eveniment cultural de anvergură europeană, dedicat Centenarului „Iași – capitala Regatului României 1916 – 1918”, precum și Centenarului Marii Uniri – 1 decembrie 1918.

Evenimentul este organizat sub Auspiciile Familiei Regale a României, în parteneriat cu European Artists Management Bruxelles și Primăria Municipiului Iași, Departamentul Centenar. Curatorul expoziției este doamna Iulia Scântei, Senator de Iași.

Expoziția va aduce în atenția publicului, în perioada 29 martie – 29 aprilie 2018, în premieră la Iași, 40 de lucrări semnate de pictorul Emil Ciocoiu, expuse anterior în galerii de renume din Europa, bucurându-se de aprecierea criticilor de artă. Picturi semnate de Emil Ciocoiu se găsesc în Colecția Casei Regale a Olandei – Den Haag, Muzeul de Artă Sacră – Veneția, Muzeul Național de Artă al României – Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al Chinei – Beijing, Fundația Ludwig – Aachen, Colecția Televiziunii din Köln, ș.a.

Cea mai importantă lucrare care va fi prezentată, în premieră internațională, în cadrul expoziției de la Palatul Culturii din Iași – Muzeul de Artă, a fost realizată anul acesta, an al Centenarului României moderne și este omagiul artistului plastic Emil Ciocoiu față de rolul istoric și cultural al orașului Iași la înfăptuirea Marii Uniri din 1 decembrie 1918:

Amfiteatrul Unirii”, un tablou monumental (170 x 220 cm), ulei pe pânză, care a inspirat și titlul evenimentului nostru expozițional, va arata prezenta publicului ieșean și european, orașul Iași ca un amfiteatru al forțelor creatoare ale Marii Uniri.

Vă invităm la vernisajul expoziției „IAȘI – AMFITEATRUL UNIRII” care va avea loc joi, 29 martie 2018, ora 18.00, la Palatul Culturii din Iași, în sălile Muzeului de Artă, în prezența ASR Principesa Maria a României, a pictorului Emil Ciocoiu, a domnului Andrei Muraru, Consilier al Președintelui României, a reprezentantilor autorităților centrale și locale, ai corpului diplomatic, ai mediului academic și cultural.

În cadrul vernisajului, va fi lansat și catalogul de artă ”Iași-Amfiteatrul Unirii”, o reușită editorială care prezintă pictura lui Emil Ciocoiu expusă, în premieră, la Palatul Culturii din Iași.

Emil Ciocoiu AMFITEATRUL UNIRII 2018Emil Ciocoiu INSERARE LA IASI, 2017

Participarea doamnei senator Iulia Scântei, membru al Grupului parlamentar de prietenie România-Polonia, membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consilului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, la cea de-a 11-a ediție a Forumului Europa – Ucraina

Participarea doamnei senator Iulia Scântei, membru al Grupului parlamentar de prietenie România-Polonia, membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consilului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, la cea de-a 11-a ediție a Forumului Europa – Ucraina

“Participarea doamnei senator Iulia Scântei, membru al Grupului parlamentar de prietenie România-Polonia, membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consilului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, la cea de-a 11-a ediție a Forumului Europa – Ucraina ( 13-14 martie 2018, Rzeszów, Polonia) – vineri, 16 martie 2018


Doamna senator Iulia Scântei a participat, la invitația Mareșalului Seimului Republicii Polone și a Institutului pentru Studii Estice din Polonia, la lucrările celei de-a 11-a ediții a Forumului Europa – Ucraina, desfășurat la Rzeszów, în Republica Polonă, în perioada 13-14 martie a.c.
Agenda Forumului a inclus dezbateri privind modernizarea și dezvoltarea potențialului economic al Ucrainei, cooperarea economică între Ucraina și diferite țări europene și dezbateri privind evoluția riscurilor de securitate în regiunea Euro – Atlantică și noile abordări politico-militare din cadrul Alianței Nord – Atlantice.Doamna senator Iulia Scântei a susținut o intervenție în cadrul panelului: “Flancul estic al NATO. Sunt statele din regiune capabile să își asigure securitatea?”, subliniind modul activ și concret prin care România a înțeles să își asume responsabilitățile care îi revin ca stat membru al Alianței:
România a devenit un furnizor de securitate, prin folosirea propriilor resurse financiare și umane(efectul unui angajament politic național unic pentru alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea forțelor armate cu tipuri de armament, tehnica de luptă și echipamente militare), generând stabilitate inclusiv în regiunea flancului estic al NATO și o nouă dimensiune a cooperării militare în cadrul NATO pentru statele din culoarul Euro – Atlantic”, a fost mesajul transmis audienței.Doamna senator Iulia Scântei a subliniat faptul că anexarea Crimeii de către Federația Rusă în martie 2014 a generat atât îngrijorări, dar și un “last wake-up call” în rândul țărilor europene, iar pentru țările aliate, asigurarea securității spațiului Euro-Atlantic presupune nu doar apărarea colectivă a statelor membre NATO, ci și cooperarea țărilor din flancul estic al NATO, în interiorul Alianței, pentru a genera pace și stabilitate în vecinătatea culoarului Euro – Atlantic. Senatorul român a evidențiat în intervenția sa, inițiativele comune ale României și Poloniei care au promovat două noi scheme de colaborare în cadrul NATO: prima colaborare vizează Formatul București (B9), iar cea de-a doua, Inițiativa celor Trei Mări (3SI), Baltica, Adriatica și Neagră.

Formatul București B9 a fost propus de președintele Klaus Iohannis și de omologul său polonez, Andrzej Duda, în timpul summit-ului statelor central si est europene, din noiembrie 2015, de la București. Obiectivul României e cât se poate de ferm în cadrul acestei inițiative: dezvoltarea unui grup regional de cooperare pentru sustinerea obiectivelor NATO ce vizeaza îmbunătățirea securității și stabilității între Marea Baltică și Marea Neagră. Formatul B9 trebuie dezvoltat întrucât el a avut rezultate politice concrete: reuniunea miniştrilor de externe din statele B9 care a avut loc la 9 octombrie 2017, la Varșovia, a avut un ecou deosebit în pregătirea summitului NATO de la Varșovia din 2016, iar anul acesta, platforma B9 se va extinde cu reuniunea miniştrilor apărării din ţările participante la Formatul București 9, care e în curs de desfășurare la București între 13-14 martie, precum și cu primul summit parlamentar al Formatului de la București B9 care va avea loc tot în capitala României, în luna aprilie anul acesta și va oferi astfel o dimensiune parlamentară acestui concept de cooperare militară propus de România.”

Atât Summitul parlamentar al țărilor membre B9, inițiat de Senatul României și de Senatul polonez, precum și Summitul “Inițiativa celor Trei Mări” care va avea loc în septembrie 2018, la București, la propunerea președintelui român Klaus Iohannis, vor contribui la armonizarea unor poziții convergente ale statelor de pe flancul estic al NATO și la promovarea intereselor în spațiul euro-atlantic.

Lucrările celei de-a 11-a ediții a Forumului au vizat și problematica modernizării și dezvoltării potențialului economic al Ucrainei, perspectivele de cooperare economică între Ucraina și diferite țări europene, proiectele de infrastructură majoră care să conecteze Polonia de Ucraina, dar și de alte state cum ar fi Republica Bielarus, Georgia și Kazahstan, dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi (proiectul Via Carpatia), în paralel cu realizarea unor rute intermodale de transport, inclusiv pe rețeaua feroviară, care să permită transportul cargo către Ucraina, dar și pe un traseu al noului “Drum al Mătăsii” spre China.

În marja forumului, doamna senator Iulia Scântei a avut, de asemenea, în calitate de membru al Grupului de prietenie cu Polonia din Parlamentul României, convorbiri bilaterale cu doamna Małgorzata Gosiewska, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă a Seimului polon, președintele Grupului parlamentar de prietenie Polonia-România, precum și convorbiri cu domnul Zygmunt Berdychowski, președintele Consiliului de programe al Forumului Economic Europa – Ucraina.”

Sursă: senat.ro.
sss

 

România a devenit un furnizor de securitate, prin folosirea propriilor resurse financiare și umane

29249264_2101710403392304_1689862874844780412_n

România a devenit un furnizor de securitate, prin folosirea propriilor resurse financiare și umane(efectul unui angajament politic național unic pentru alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea forțelor armate cu tipuri de armament, tehnica de lupta si echipamente militare), generând stabilitate inclusiv în regiunea flancului estic al NATO și o nouă dimensiune a cooperării militare în cadrul NATO pentru statele din culoarul Euro – Atlantic”, a fost mesajul pe care l-am susținut, în calitate de Senator al României, la cea de-a 11-a ediție a Forumului Europa – Ucraina, care a avut loc între 13 – 14 martie de la Rzeszów (Polonia).

Fără îndoială trăim vremuri tulburi în Europa și nu doar pe plan național. Dacă am reduce puțin zgomotul politic intern, uneori creat fără sens sau finalitate pentru cetățeni și pentru țară, am realiza mai bine contextul politic și militar în care se găsește România. Agenda politicii externe și de apărare a României nu este, cum ar spune unii, obiectul de interes doar al specialiștilor, pentru că în funcție de ceea ce se decide pe acest palier, se pot influența de la politici publice, economice, infrastructură majoră, până la rezultatul unor viitoare alegeri. Nu mai vorbim despre conflictele armate din regiune care au influențe asupra țărilor limitrofe, inclusiv asupra României.

Anexarea Crimeii de către Federația Rusă în martie 2014, cu încălcarea normelor basic ale dreptului internațional public, urmată de violențele armate din estul Ucrainei și de destabilizarea economică a țării vecine, par să fi generat un fel de “last wake-up call” (pe românește, o trezire în ceasul al 12 lea) în rândul țărilor europene, mai preocupate ca niciodată de securitatea lor în fața unor acțiuni rusești deloc pașnice. Rusia a reușit în ultimii ani, ceea ce nu credeam noi, est-europenii, că se va mai întâmpla, după destrămarea fostei URSS și terminarea Războiului Rece: o destabilizare constantă și o deteriorare a situației securității în estul Europei. După anexarea ilegală a Crimeii, Marea Neagră a fost transformată în cel mai nou “loc de joacă” al Rusiei, aceasta etalându-și ostentativ, aproape la fiecare lună, capabilitățile militare, ceea ce e de natură să producă reale îngrijorări atât României, cât și celorlalte țări din sud-estul Europei.

Tocmai aceste îngrijorări, au generat și preocupări concrete pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, cu prioritate pe flancul estic, din care face parte și România.
Întrucât Romania are granita comuna cu Ucraina și după anexarea Crimeii, și o graniță maritimă cu Federația Rusă, iar Polonia are graniță cu Rusia, puțini politicieni, unii chiar membri ai comisiilor de apărare din Parlament, știu că cele două țări au conceput două noi scheme de colaborare care să le intarească pozitia în cadrul NATO si UE: prima colaborare vizează Formatul București (B9), iar cea de-a doua, Initiativa celor Trei Mări (3SI), Baltica, Adriatica și Neagră.

Formatul București B9 (având ca țări membre Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România şi Republica Slovacă) a fost propus chiar de presedintele Klaus Iohannis si de omologul său polonez, Andrzej Duda, în timpul summit-ului statelor central si est europene, din noiembrie 2015, de la Bucuresti. Obiectivul României e cât se poate de ferm în cadrul acestei inițiative:dezvoltarea unui grup regional de cooperare pentru sustinerea obiectivelor NATO ce vizeaza imbunatatirea securitatii si stabilitatii intre Marile Baltica si Neagră.

Această platformă de cooperare regională în interiorul Alianței Nord-Atlantice, pare să fi fost nu doar una inspirată, dar și una cu rezultate politice concrete. Ea a generat alți piloni de consultări și decizii. La 9 octombrie 2017, la Varșovia, la reuniunea miniştrilor de externe din statele Formatului Bucureşti 9 (B9), a fost adoptată o declarație comună cu un ecou deosebit în pregătirea summitului NATO de la Varșovia din 2016, statele participante punctând ca esențială “legătura transatlantica puternică pentru securitatea euro-atlantică. A fost salutat angajamentul militar sporit al SUA faţă de securitatea şi apărarea Europei, inclusiv creşterea semnificativă a finanţării pentru 2018 a Iniţiativei Europene de Descurajare.

Conștienți fiind că acţiunile Rusiei ameninţă obiectivul afirmat deja de multă vreme de a avea o Europă unită, liberă şi în pace, platforma B9 s-a extins anul acesta, chiar în aceste zile având loc la București, reuniunea miniştrilor apărării din ţările participante la „Iniţiativa Bucharest 9 (B9)”,  la reuniune fiind prezenți însă și oficiali ai NATO, precum şi reprezentanţi ai Departamentului american al Apărării.

Aceasta reuniune va fi urmată de primul summit parlamentar al Formatului de la București B9 care va avea loc tot în capitala României, în luna aprilie anul acesta, și va oferi astfel o dimensiune parlamentară acestui concept de cooperare militară propus de România.

Următoarea ședință a Comisiei speciale parlamentare pentru celebrarea Marii Uniri se va ține la Iași

Următoarea ședință a Comisiei speciale parlamentare pentru celebrarea Marii Uniri se va ține la Iași

WhatsApp Image 2018-03-09 at 15.42.04

Senatoarea PNL Iulia Scântei, membră a Comisiei speciale parlamentare pentru celebrarea Marii Uniri, a anunțat că următoarea ședință a acestei comisii va avea loc la Iași, în 29 martie. „Am propus ca această ședință să aibă loc la Iași pentru a susține finanțarea proiectelor dedicate Centenarului. Suntem în luna martie și nu s-a întâmplat nimic până acum. Nu s-au pus în aplicare mai multe proiecte naționale care erau programate. Luptele interne din PSD, desele schimări de miniștri și secretari de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale, ultimul schimbat fiind chiar coordonatorul Departamentului Centenar al Ministerului, au blocat orice finanțare a proiectelor importante, naționale sau locale. Niciunul din cele 2048 de proiecte selectate de minister nu a primit finanțarea, deși a intrat în vigoare Legea nr.57/2018 privind aprobarea măsurilor organizatorice ale administrației publice centrale pentru Centenarul Marii Uniri. Nu există nicio viziune națională guvernamentală, nu există finanțări și proiecte concrete în derulare.   

În ceea ce privește Iașul, pot spune că acesta a fost păgubit din punct de vedere al alocărilor bugetare. Nu avem alocări de la Guvern, iar de la Consiliul Județean nu am văzut niciun proiect dedicat Centenarului. Consiliul Județean a pierdut cele 6.000.000 de lei alocate de guvern în noiembrie 2017 pentru un eveniment care nu făcea cinste orașului și nici nu a obținut o nouă finanțare pentru vreun proiect pe care să-l deruleze anul acesta.

Iașul nu își permite să rămână anonim în anul aniversării Centenarului, mai ales că a avut un rol determinant în evenimentele de acum 100 de ani privind realizarea Marii Uniri.  În calitate de senator de Iași, am încercat să suplinesc la nivel parlamentar această lipsă de viziune și proiecte, și am inițiat mai multe evenimente:

 Expoziția itinerantă „Iași-Oraș Regal”, vernisată la Iași în 2016 și pe parcursul anului 2017 în Senatul României, Camera Deputaților, la Muzeul Național Cotroceni și în diaspora românească din Dusseldorf, Germania

  • Sesiunea solemnă a Parlamentului României dedicată Centenarul Iașului-capitală a regatului României 1916-1918
  • Prima emisune de timbre aniversară a Centenarului Iași, proiect Romfilatelia
  • Expoziția „Prima Misiune Americană la Iași – 1917-1918”  
  • Expoziția dedicată Misiunii Militare Berthelot la Iași din primul război mondial, ce va fi vernisată la Institutul Francez în 29 martie 2018
  • Expoziția artistului Emil Ciocoiu „Iași – Amfiteatrul Unirii”, eveniment cultural de anvergură europeană ce se va desfășura la Palatul Culturii între 29 martie-29 aprilie 2018

Toate aceste evenimente dedicate Iașului vor fi promovate și la nivel european în 2019, în perioada în care România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, senatoarea Iulia Scântei a anunțat că orașul Iași va primi oficial titlul de „Oraș Regal” din partea M.S. Margareta, Custodele Coroanei Române în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la Castelul Peleș în luna mai 2018.

WhatsApp Image 2018-03-09 at 16.30.58

 

La mulți ani, Iași, Oraș Regal! La mulți ani, România.

La mulți ani, Iași, Oraș Regal! La mulți ani, România.

Unirea Moldovei și a Tării Românești de la 24 ianuarie 1859 a fost sărbătorită ieri, la Iași, de mii de ieșeni, frați basarabeni, dar și ardeleni, munteni și bucovineni, adunați în Piața Unirii, într-o Horă a Unirii, a Speranței și a Continuității, alături de Majestatea Sa, Margareta, Custodele Coroanei Române, și de Alteța Sa Regală, Principele Radu.

A fost, cred, cea mai frumoasă sărbătoare a ieșenilor, de ziua Micii Uniri, temelie politică și uniune de suflet fără de care Marea Unire de la 1 decembrie 1918 nu ar fi existat.

Iașul a fost ieri “perla” Coroanei Române, locul unde s-au întâlnit în istorie aspirațiile românilor de unire și reîntregire, viziunea elitelor, forța politică a Domnitorului Alexandru Alexandru Ioan Cuza, prestigiul Regelui Ferdinand I Întregitorul și a Reginei Maria, părinții istoriei noastre moderne.

Ieșenii au arătat ieri unei țări întregi și vremelnicilor ei conducători ca Iașul rămâne un “Oraș Regal” prin destinul său, iar clasa politică actuală datorează acestui oraș Recunoaștere, Respect și Recunoștință.

Gerul tăios nu i-a ținut în casă pe ieșeni, iar inimile celor adunați în Hora Unirii alături de Familia Regală, apoi saluturile și florile oferite Majestății Sale Margareta pe traseul pietonal din Piata Unirii până la Biserica Sfinții Trei Ierarhi, au transmis atâta iubire caldă oaspeților basarabeni și Familiei Regale încât nimeni nu a mai simțit frigul sau lipsa oficialilor. Ne-am simțit toți acasă, cu ai noștri și cu cei care iubesc cu adevărat Iașul.

“Ne-am unit, fraților, ne-am împlinit visul”, spunea profesorul ieșean Paul Bujor, primul Presedinte al Senatului în primul Parlament ales după Marea Unire, în ședința de deschidere din 20 noiembrie 1919.

Adevărat, după 100 de ani, noi, ieșenii, și noi românii, trebuie “să rămânem uniți, să ne continuam visul”!

La mulți ani, Iași, Oraș Regal!
La mulți ani, România.

19554732_2076392555924089_5545031564595933221_n 26907200_2076392815924063_5855045398746807391_n 26907578_2076392382590773_2280070844938107007_n 27066955_2076392549257423_6103185200583318097_n 27073058_2076392402590771_7843740669271092106_n

Pledoarie susținută în plenul Senatului, din partea PNL, pe tema modificărilor aduse Legilor Justiției

PSD-ALDE-UDMR, promovând aceste legi în modalităţi nedemocratice, a creat prin lege premise care pun în pericol independenţa sistemului judiciar. Au ignorat în mod voit, dar nejustificat pentru răspunderea pe care o au, faptul că independenţa sistemului judiciar nu este un privilegiu al unei categorii profesionale, ci o garanţie că drepturile şi libertăţile noastre ca cetăţeni, dar şi ale lor, sunt apărate, iar încălcarea acestei independenţe şi punerea Justiţiei sub un control politic direct sau indirect reprezintă un pericol pentru democraţie, pentru existenţa statului de drept, dar şi pentru existenţa şi funcţionarea celorlalte puteri ale statului, deci inclusiv şi a Parlamentului.

Nu sunt legi reformatoare, ci sunt legi retrograde, care vor întoarce România nu în anii tranziţiei, de după 1989, ci mai rău, în anii regimului comunist.

“NU PUTEM AVEA VIITOR FĂRĂ A RESPECTA TRECUTUL NOSTRU”

“NU PUTEM AVEA VIITOR FĂRĂ A RESPECTA TRECUTUL NOSTRU”

6 Decembrie 2017 

DECLARAȚIE POLITICĂ

Omagierea Majestății Sale, Mihai I, Regele României, de către Parlamentul României

Domnule Președinte,

Stimați colegi senatori,

 

Marți, 5 Decembrie 2017, ora 13.00, s-a stins din viață Majestatea Sa Mihai I, ultimul Rege al românilor, după o lungă și grea suferință. Născut la data de 25 octombrie 1921, la Sinaia, Mihai I a fost Regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Ca suveran al României, Majestatea Sa a apărat întotdeauna, alături de Familia Regală, interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre, indiferent unde istoria l-a identificat la un momentdat: în țară, alături de români, sau în exil, purtând cu sine, grija și responsabilitatea unui popor greu încercat de dramele istoriei.

Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, precum şi Familia Regală a României, au avut un rol determinant pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO, prin prezenţa lor publică şi diplomaţia regală promovând în cancelariile europene, imaginea, rolul şi contribuţia României în sfera euro-atlantică.

Atunci când noua clasă politică de după 1989 și întreaga națiune română și-au exprimat prin consens naţional, alegerea strategică de a orienta România către Occident, atât politic, cât şi militar, Regele Mihai I al României și-a asumat personal acest deziderat al tuturor românilor, definit ca interes național fundamental pentru reintegrarea ţării în Europa şi în axa transatlantică de care, istoric, aparţinea.

În cei 96 de ani ai existenței sale, Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, a găsit întotdeauna puterea, curajul și perserverența de a rezista loviturilor istoriei îndreptate asupra Sa și asupra Familiei Regale, de a rezista propriului trecut pentru a salva viitorul României. Prestigiul personal al Suveranului român, lecția Sa de curaj și de  libertate, dorința permanentă a aduce ţara înapoi în lumea occidentală, de unde fusese răpită prin forţa armelor, a deschis uşile democrațiilor occidentale şi a sensibilizat factorii de decizie la cel mai înalt nivel, în sensul aderării irevocabile a României la Uniunea Europeană și la alianţa nord-atlantică, care apără democraţiile secolului al XXI- lea.

Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român, are menirea de a continua și împlini dezideratele testamentului politic al Majestății Sale, Regele Mihai I al României, de a face din România “o ţara statornică, prosperă şi admirată în lume”.

În acest moment trist în care națiunea română își conduce pe ultimul drum Suveranul, ultimul Rege al românilor, Parlamentul României are datoria de a omagia personalitatea Majestății Sale, Regele Mihai I al României, în cadrul unei ședințe solemne comune a Senatului și Camerei Deputaților care să aibă loc în debutul ceremoniilor oficiale ale funeraliilor regale.

“NU PUTEM AVEA VIITOR FĂRĂ A RESPECTA TRECUTUL NOSTRU”

(Majestatea Sa, Regele Mihai I, Discursul din Parlamentul României – 25 octombrie 2011)

 

Dragi colegi senatori și deputați ai Parlamentului României,

Domnule Prim Ministru Mihai Tudose,

Distinși membri ai Guvernului României,

 

Românii au pierdut ieri un Suveran, pe cel mai iubit, mai demn și mai modest dintre români.

Românii nu au rămas însă singuri, deși suferința pierderii celui care a schimbat destinul României și al Europei atunci când nimeni nu mai credea că este posibil în cel de-al doilea Război Mondial, ne copleșește zilele acestea.

Nu putem vorbi însă despre viitorul nostru, nu putem intra în mare sărbătoare națională a Centenarului Marii Uniri, fără să ne exprimăm respectul pentru trecutul nostru, pentru originile și istoria noastră.

Coroana regală a României nu este un simbol al trecutului care se stinge cu ultima suflare a Suveranului nostru; Coroana reflectă în mod unic devenirea națiunii române, continuitatea istorică a Statului Român, independența și unitatea poporului român.

Stă în puterea Parlamentului, unic for legiuitor al țării și organ reprezentativ suprem al poporului român, să redea simbolic românilor “certificatul de naștere al unei națiuni” în forma legii privind recunoașterea Casei Regale a României în ansamblul constituțional actual. Drumul constituțional al României, apartenenta la marea familie a democrațiilor europene si statutul de țară membră a NATO, nu vor fi puse în pericol de o recunoaștere cu valoare de simbol național a Casei Regale a României.

În fața unui viitor mereu imprevizibil, singurul lucru cert este istoria noastră, iar românii au dreptul să păstreze în inima lor dar și în ansamblul legilor naționale, o lege care recunoaște originile unei națiuni si contribuția Familiei Regale a României la consolidarea Statului Român Modern.

Vă cer așadar să lăsăm deoparte orice dispute politice și încrâncenări ale acestor vremuri si să adoptăm în timpul scurt rămas până la sosirea în țară a cortegiului funerar regal, a ultimului Rege al românilor, legea privind statutul juridic al Casei Regale a României.

Bunul Dumnezeu sa-l ierte pe Mihai I, Regele României, să-i ocrotească țara și pe români să-i țină uniți în anul centenarului Marii Uniri.

 

Senator Iulia SCÂNTEI

Circumscriptia 24 a Judetului Iasi